
(AP) – Merca y Argentina a anuncia dialuna cu nan ta trahando riba un plan pa permiti turistanan di Argentina bolbe biaha Merca sin un visa.
Esaki ta probable di tuma 2 pa 3 aña prome cu biahe sin visa birau n realidad pa esnan cu tin paspoort di Argentina, sinembargo e administracion di Trump ta trahando caba riba cuminsa e proceso, marca di mustra sosten pa presidente Javier Milei, su aliado mas grandi na Sur America y uno stima pa conservativonan rond di mundo.
E gesto aki a coincidi cu e bishita di Secreatro di Seguridad Kristi Noem na Buenos Aires pa reunionnan tras portacera cu Milei y su oficialnan. Noem a firma e declaracion di intencion banda di minister di Seguridad Patricia Bullrich na Milei su oficina.
Department of Homeland Security a elogia Milei pa su trabao den reforma Argentina su politica di exterior di acuerdo cu Merca.
“Bao President Javier Milei su liderazgo, Argentina ta birando un amigo mas fuerte ainda di Merca – mas comprometi cu nunca na seguridad na e frontera pa ambos di nos nacion,” e declaracion a cita cu Noem a bisa.
E prome paso aki den direccion di Argentina su entrada na e Visa Waiver Program, el a agrega, “ta enfatisa nos partnership fuerte cu Argentina y nos deseo mutuo di promove biahe legal mientras cu ta combati menasanan.”
E departamento a cita Argentina como esun cu e tasa mas abao di surpasa e estadia permiti cu e visa nan Merca compara cu cualkier otro pais latinoamericano.
E anulacion di e rekisitonan rigoroso pa visa Mericano – particularmente na un momento unda Presidente Mericano Donald Trump ta fortaleciendo e restriccion pa nacionalnan di exterior – lo ofrece un victoria simbolico na Milei, un persona cu a describi su mes como “anarcho-capitalista” y cu a drenta na mando como un ultra derechista cu ta imita Trump su punto di bista ‘war-on-woke’ y uso cu habilidad di rednan social.
Milei ta enfoca riba fortalece Sur America su di dos economia mas grandi despues di varios aña den turublencia bao di e mando ultra-iskierdista y populista. Via recortenan den presupuesto y despidonan masal, Milei a logra baha Argentina su inflacion.
E ultimo biaha cu Argentinonan no tabatin mester di visa pa drenta Merca tabata den 1990 bao otro devoto di mercado liber, e ex presidente Carlos Menem.
Menem su reformanan Neoliberal y decision di pone peso 1-na-1 cu dollar Mericano a destrui Argentina su industria, empeorando pobresa den loke un siglo atras tabata un di e pais mas rico na mundo.
Den e crisis cu a bin despues di esaki, Merca a bolbe impone restriccion di visa den 2002 ora cu Argentinonan hoben tabata busca manera di huy for di e miseria na embahadanan Europeo y a cuminsa migra di manera ilegal pa Merca.
E presidencia Argentino a describi dialuna su acuerdo preliminar como “un demostracion cla di e relacion excelente” entre Milei y Trump.
Limite pisa contra biahe na Trump su Merca
Mas di 40 pais – mas tanto paisnan Europeo y Asiatico di hopi recurso – ta pertenece na e club exclusivo cu ta permiti su ciuadanonan drenta Merca sin un visa pa te hasta 3 luna. Sinembargo, oficialnan na e frontera tin e poder di nenga entrada na ken cu ta.
Alrededor di 20 miyon turista ta usa e programa aki cada aña. Actualmente, Chile ta e unico pais latinoamericano den e programa.
Biahe for di exterior pa Merca a cay durante e prome dianan di Truump su regeso na e Cas Blanco mientras turistanan, specialmente di latinoamerica, tabatin miedo di ser gara den e administracion su accion na e frontera. Algun a cancela plannan di biahe pa manfiesta contra e politica y punto di bista anti-inmigrante.
Sinebmargo e cifranan aki a bolbe recupera den april, cu mas di 3 miyon yegada internacional – un aumento di 8% compara cu un aña pasa – for di paisnan cu no ta Mexico of Canada. Segun International Trade Administration, un agencia bao di Merca su Department of Commerce.
Ademas di accion na e frontera sur, Trump a agrega obstaculo adicional pa studiante, turista y otronan cu kier biaha bay Merca.
E proposicion recientemente aproba, “big, beautiful” di prioridad domestico ta haci yamado pa implementa un tarifa nobo di “integridad di visa” di 250 dollar cu lo cobra adicionalmente na e costo di e visa mes.
Ehecutivonan den e industria di biahe a expresa preocupacion cu e tarifa aki por aleha turistanan cu ta contribui mas di 2 triyon dollar anualmente y 9 miyon trabao na Merca su economia, segun International Trade Administration.
Alrededor di un kwart di tur biahero na Merca ta for di latinoamerica y Caribe, segun e agencia.
Yeganan di Argentina a aumenta cu 25% e aña aki – un aumento mas grandi compara cu cualkier otro pais.