Maneho di cultura como instituto semper tabata afecta pa metemento politico, cu tabatin un influencia hopi negativo riba henter e proceso. Esey ta conclusion di SQS Consultancy & Research y Effective Strategy & Governance cu na 2021 a ehecuta un investigacion riba e funcionamento di Direccion di Cultura, DCA.
Drs. Ing. Herbert I. Diaz, MM y Drs. Mario E. Croes di e dos companianan a haci e analisis riba instruccion di Minister di Cultura na 2021. A revisa e procesonan di maneho di tanto Instituto di Cultura, ICA cu despues a bira DCA.
E rapport a bira conoci memey di publico siman pasa y a yega den man di varios instancia, incluso Parlamento. Esaki despues cu na 2022, mr. Xiomara Maduro e tempo ey a publica unicamente parti di e rapport y a usa como motibo privacidad di personanan cu a keda menciona den e investigacion.
Diaz y Croes, cu Asistencia di Direccion di Recurso Humano y DCA, a haci un revision unda ta bira evidente pa nan cu metemento di politica partidista tabata un influencia negativo pa maneho di cultura. Ademas e obhetivo pa un maneho di cultura optimal, cu ta acopla na esnan cu ta activo den e tereno di cultura, nunca a lanta for di tera.
Di otro banda, for di principio a desaroya actividadnan pa duna contenido na e conexion entre turismo y cultura, cu a crea un relacion entre e tereno di cultura tradicional y e sector pafo di esey. E publicacion ‘Winning the Future; Strategic Plan for di Development of Tourism di 2011 tin datonan investigativo concreto basa riba cua por establece un maneho di cultura. Banda di e tereno cultural tradicional, sectornan transformatorio den comunidad ta crea necesidad di clientela nobo cu ta mishi e maneho di cultura. E necesidadnan nobo aki ta traduci nan mes den exigencianan cu ta nifica cu e modelo di organisacion di DCA mester adapta, tanto riba tema y funcionamento, si e departamento kier keda relevante.
Un analisis di e sistema di operacion di DCA ta ilustra un enfoke interno, cu poco innovacion. Di otro banda, e investigadonan a nota si cu e personal ta orguyoso di DCA, nan tin respet pa e departamento y ta consciente di nan responsabilidad pa e organisacion.
Mientras cu e procesonan primario di e organisacion ta funciona bon, tin fayonan na nivel strategico y investigativo. Esaki ta entre otro pa falta di personal capacita. Hasta si e funcionnan necesario pa maneho efectivo ta yena, den hopi caso, e personal no ta cumpli cu e exigencianan necesario pa e trabao. Mas ainda, e sistema di maneha e departamento no ta dirigi na metanan operacional ni obhetivonan di maneho cu por keda midi (meetbare beleidsdoelstellingen).
Puntonan conflictivo
A inventarisa tambe e puntonan cu a stroba un funcionamento optimal, a base di cua a propone tambe trayectonan di mehoracion. E prome ta pa bin cu mehoracion incremental cu por sucede a corto plaso, basa riba e sistema existente. E otro ta pa desaroya un modelo di organisacion nobo como un totalidad dirigi na crea balor. DCA lo mester transforma pa realmente crea un asina yama ‘unique selling point’ nobo pa Aruba. Un sector unico pa Aruba.
E investigadonan a bisa cu no necesariamente e ta nifica crea tur proceso for di nada, sino cu basa riba e filosofia di co-fundador di Apple, Steve Wozniak, “sigura cu tur aspecto di un producto (den e caso aki ‘Cultura’) ta traha bon.”
Mester bisa cu den pasado caba tabatin varios rapport unda a delinea un maneho efectivo pa cultura na Aruba. Entre otro tin e ‘Integraal Cultuurbeleidsplan Aruba,’ di 2006 cu a haya mas enfasis den e rapport di maneho di 2015 pa 2017. Locual a bin acerca ta cu a formula e balor basa riba prioridadnan di e participantenan (stakeholders) principal y tambe a base di e necesidad di e industria turistico, manera formula den e plan strategico ‘Winning the Future; Strategic Plan for the Development of Tourism’ di 2011. E plan aki ta ilustra e interes di e turista nobo cu ta mas dirigi riba experiencia.
Evaluacion
E transformacion di Instituto pa Cultura pa Direccion di Cultura na 2007 tabata basa riba e vision cu mester reorganisa e entidad pa enfoca riba desaroyo di maneho, investigacion y documentacion di e tereno cultural. Despues di 10 aña mester a evalua pa mira kico a logra of no despues di e reorganisacion, sinembargo no tin detayenan di e evaluacion, den sentido cu no a determina cua obhetivo a logra of no. E Director di DCA a bisa den e analisis cu e relatonan anual ta describi e logronan, sinembargo otro cu ilustra e fluho di placa (subsidio) no tin evaluacion si a logra e obhetivonan, segun Diaz y Croes na 2021. “No tabata posibel basa riba e documentonan ricibi pa evalua e resultado di e trayecto di reorganisacion,” e investigadonan a bisa den nan rapport.
Diaz y Croes a cita diferente investigacion, manera ‘A strong and resilient economy 2019-2021,’ ‘A Strategy to Position Aruba in the Competitive Global Economy by Transforming San Nicolas into a City of Innovation and Culture,’ ‘Nationaal Onderwijsbeleid Aruba 2030 (cu mester duna contesta educativo riba terenonan economico, laboral, tecnologico, medio ambiente, desaroyo social y cultural),’ ‘Isla Inovativo,’ produci pa Banco Central di Aruba na 2018, y tambe e rapport ‘Building a Better Citizen Experience: e-Government Roadmap 2021-2025,’ como parti di e analisis di DCA.
E investigacion a inclui evaluacion di e operacion, e personal y su capacidad. E conclusion ta cu tin hopi area cu ta rekeri mehoracion, entre otro cu no ta siña di fout di otro. Pa loke ta finanzas, cu ta inclui subsidio pa ‘stakeholders,’ mayoria parti tabata pa DCA mes durante e periodo 2013-2016. Pero e reparticion a haya un caracter mas equitativo entrante 2017.
Diaz y Croes a ilustra cu varios di e problemanan den DCA por mustra ta para riba nan mes, y cu por keda soluciona relativamente facil. Tambe tin otro cu ta relata na otro, na mesun nivel y cu tambe ta relativamente facil pa keda soluciona. Pero algun di e problemanan ta relata na e cultura politico di patronahe y nepotismo. Otro problema mas complica ta deficit presupuestario y colaboracion entre ministerionan.
E analisis a sugeri trayecto di mehoracion pa DCA, cu ta inclui pasonan incremental saliendo di e situacion existente, y un modelo di organisacion den un entidad cu ta crea balor, banda di implementa transformacion. Toma di decision den DCA mester ta mas democratico y participativo. Y DCA mester bira un organisacion menos burocratico, pa permiti agilidad, pa por actua mas lihe y efectivo basa riba cambionan den sociedad.