Dialuna Parlamento di Aruba a continua cu tratamento di cambio di ley pa introduccion di minimumuurloon (salario minimo pa ora), cual a ser aproba unanimamente. Durante e reunion publico Minister di Labor, Wendrick Cicilia a elabora riba e cambio di ley y a contesta preguntanan di parlamentarionan.
Minister Cicilia a remarca cu e ta den parlamento no solamente pa cumpli cu peticion di Parlamento di Aruba, pero tambe pa cumpli cu deseo di empleadonan cu na e momentonan aki ta ser perhudica pa un mecanismo di calculacion di salario minimo cu no ta haci husticia na e grupo ey ni nan posicion financiero y laboral.
El a splica cu e ley cu a ser trata ta acopla na un principio di husticia social y ta importante pa evalua cu e ley aki ta basa riba e principio. El a sigui splica cu e ley di salario minimo a ser introduci decadas atras pa crea proteccion pa un grupo vulnerabel y cu den e spirito aki no por tin obhecion pa un ley cu ta diseña pa fortifica e gruponan mas vulnerabel den comunidad.
El a remarca cu husticia social ta nifica cu na momento cu un persona ta eherce cierto labor cu e ta ser balora y compensa hustamente. “Awe e concepto di ley cu tin riba mesa ta netamente pa elimina e inhusticia cu a ser incorpora den e ley aki,” el a enfatisa.
E mandatario a indica cu e ley nobo tin hopi beneficio y alabes a subraya cu e mecanismo cu ta ser usa pa calcula salario minimo ta ser cambia pasobra e mecanismo cu tin den e ley actual na e momentonan aki tin fiha un salario minimo pa luna y pa siman. Pero a base di un tarifa pa ora ta percura cu e grupo cu ta traha mas cu 40 ora pa siman ta conoce un aumento y asina ta duna balor na e labor cu nan ta efectua.
Minister Ciclia a ricibi, for di varios miembro di parlamento, e pregunta si e ta di acuerdo cu e esencia di e ley aki. El a enfatisa cu e ta di acuerdo cu esaki y tur ley cu ta crea avance y ta percura cu experiencia di bida di e ciudadano ta ser aumenta.
El a indica cu den e ley actual di salario minimo tin diferente discrepancia. Un di e discrepancia ta relaciona cu e tema di trahadonan domestico. El a splica cu si wak articulo 2 inciso 2, e ta specificamente atende cu e tema di trahadonan domestico interno y externo. El a sigui splica cu si mira e posicion financiero di e grupo bayendo back na e balor di trabou, caminda tur persona cu ta efectua un trabou pa por cubri su gastonan basico y pa financia nan desaroyo y nan famia, e trahadonan aki tambe merece di ser balora.
El a remarca cu e grupo aki tambe ta un grupo cu mester fiha atencion riba dje y fortifica nan posicion. Den e cuadro aki minister Cicilia presenta un nota di cambio pa percura cu e trahadonan domestico tambe por gosa di e proteccion di e cambio di ley pa introduccion di salario minimo pa ora y cu nan tambe por haci apelacion riba un salario minimo pa ora.
Miembro di fraccion MEP, Parlamentario Shailiny Tromp-Lee a presenta y a describi e proceso con e ley a encamina y a subraya e necesidad pa introduccion di e ley aki. E parlamentario tambe a entrega un amienda y un mocion pa salario minimo pa hoben.
Tocante esaki, minister Cicilia a indica cu di banda di gobierno a indica cu nan tin hopi simpatia pa cu e mocion y amienda presenta. El a remarca cu di parti di gobierno ta importante pa realisa si cu e amienda aki ser aproba, e lo trece dificultad den e proceso di implementacion di e ley di salario minimo pa ora largando e proceso di ehecucion.
El a splica cu mirando e deseo amplio di parlamento pa e ley aki ser implementa mas pronto posible, ta importante pa e componente aki ser introduci diligentemente cu e no ta bay crea un retraso den e implementacion di e salario minimo pa ora.
Pa loke ta trata e mocion, e mandatario a splica cu e mocion presenta a ser interpreta como un instruccion a traves di duna contenido na articulo 8 inciso 2 pa cuminsa e proceso pa formula den un landsbesluit locual ta e introduccion di un salario minimo pa hoben.
“Di nos banda esaki ta un proceso cu nos ta apoya pasobra e no ta crea un retraso den e proyecto, pero tambe ta cumpli cu e meta cu nos tin pa introduci e aspecto di salario minimo pa hoben. Si e mocion ser aproba nos ta haci compromiso cu prome cu 1 di januari 2026, fecha di implementacion pa e ley di minimumuurloon, lo fiha como prioridad formulacion di e landsbesluit pa esaki tambe ser ehecuta conhuntamente cu implementacion di e concepto di ley,” el a indica.
Pa loke ta trata sugerencia of cambionan cu lo por ser introduci den e concepto actual, minister Cicilia a splica cu si revisa e ley di salario minimo, e ta un ley cu ta data for di hopi tempo pasa y si wak e ley no a haci mucho ahustacionnan. “Si puntra mi mi opinion riba e ley di salario minimo introduci hopi aña atras e ta mas cu husto y necesario pa haci un revision y modernisacion di e ley actual,” el a enfatisa.
Tocante e sugerencianan cu por ser introduci, el a sigui splica cu por inicia na loke ta trata duna contenido na e decreto nacional pa introduccion di e salario minimo pa ora. El a agrega cu si mira tambe articulo 13, na momento cu ta haci ahustacion di e salario minimo ley ta prescribi cu mester usa e ‘end of period inflation rate’ cu ta core di augustus pa augustus y ta compara e dos scenarionan aki.
El a indica cu diferente organo ta recomenda pa usa e averahe, ‘average inflation rate’ cual ta refleha miho con e cifranan di inflacion ta move. Na momento cu adapta e salario minimo conforme e averahe aki tin un ahustacion mas husto cu si ta tene den consideracion diferente fluctuacion den desaroyo economico.
E mandatario a enfatisa tambe cu si haci un analisis di con e salarionan ta desaroya, tin un desaroyo minimo y ta mira cu salarionan pa hopi aña ta keda stagna. Den esaki el a indica cu kizas por cuminsa evalua y haci diferente investigacion tocante esaki tambe.