E discusion tocante e situacion di cacho y pushi riba caya a bolbe bin dilanti despues di declaracionnan reciente di Minister di Husticia, Integracion, Energia y Transporte Publico, Arthur Dowers. Esaki a causa disgusto y preocupacion den fundacionnan, boluntario, activista y expertonan di bienestar di animal cu durante hopi aña a dedica nan mes pa busca un solucion sostenibel pa problema di sobrepoblacion di animal den Aruba.

Central den e debate aki ta e pregunta kico mester cambia pa trata cu e problema y ki rol sterilisa, cuido a largo plaso y responsabilidad civico mester tin den e proceso. Segun minister Dowers a splica durante un entrevista cu un medio di comunicacion local, Aruba mester enfrenta realidad y ta consciente cu tin cachonan cu lo mester ser poni drumi pasobra no tin ningun perspectiva pa nan.

E mandatario a enfatisa cu tin un percepcion eroneo den comunidad cu e idea cu ningun animal mester ser poni drumi. El a laga compronde cu den hopi caso tin cachonan cu ta den tal mal estado fisico of malo cu nan ta representa un riesgo pa otro animal y pa mesun comunidad. Segun e, den e tiponan di situacion asina, pone un animal drumi por ta e unico paso pa evita sufrimento prolonga.

Na mesun momento, el a critica e practica actual cu ta consisti den sterilisa cacho y despues laga nan los nan back riba caya. El a enfatisa cu maneho aki no ta un modelo sostenibel y ta keda contrario cu intencion di ley. Aruba no por sigui den un sistema cu ta crea un circulo sin fin: saca animal for di caya, sterilisa nan, y laga nan los back den situacion cu no ta evita deterioracion, of confrontacion cu humano y otro animal.

Minister Dowers a remarca cu mester bin un cambio den mentalidad. El a subraya cu e ta acepta cu hopi hende tin un sentimento fuerte pa no pone ningun animal drumi, pero el ta insisti cu pueblo mester mira realidad di casonan den cual un animal por ta peligroso pa e mes of pa otro pa motibo cu e ta malo y ta un risico.

E mandatario a indica cu si un persona tin e deseo pa rescata un cacho y ten’e na cas, cual por y ta algo bon tambe. Pero na mesun momento el a enfatisa cu no por exigi di gobierno pa atende cada animal riba caya basa riba preferencia individual.

El a remarca cu e maneho di gobierno anterior pa e problema di cacho y pushi no ta sostenibel y ta contra ley, pa e motibo ey gobierno actual, AVP-FUTURO ta busca introduci un maneho nobo cu por duna resultado sostenibel.

Activista y fundacionnan di animal a reacciona riba e declaracion di minister Dowers. Un activista, boluntario y sostenedor fiel di e trabou cu fundacionnan di bestia ta realisa, Tamara Boekhoudt a expresa su punto di bista riba e situacion.

El a splica cu e postura di minister Dowers ta pone den peliger e trabou y progreso cu a ser logra durante aña di campaña, educacion y planificacion pa crea un Aruba mas humano pa cacho y pushi.

El a splica cu durante hopi tempo, e fundacionnan a traha structura di educacion den scol, campaña pa no dump cacho, promove sterilisacion y crea clinicanan gratis pa hende cu no por paga. E meta semper tabata pa preveni sobrepoblacion, no pa trata su efecto.

Alabes Boekhoudt a mustra su preocupacion pa e reunionnan recien cu algun representante di cunukeronan tabatin cu ministernan sin e presencia di e fundacionnan cu añanan largo a sinta den tur discusionnan anterior. El a remarca cu esaki por crea un stap atras den maneho di bienestar di animal y por habri bek discusionnan riba un metodo cu Aruba a supera: e “killcage”.

El a enfatisa cu nan no kier mira Aruba regresa na epoca den cual e “killcage” tabata operativo. Boekhoudt a splica cu durante cuater decada mas cu 64 mil animal a ser mata, pero e cantidad di animal riba caya no a baha. Pa fundacionnan, esaki ta evidencia claro cu mata animal (of pone nan drumi) no ta solucion, solamente ta ripiti un ciclo cu no a duna resultado real.

E consecuencia di cambia maneho no ta solamente moral of emotivo. Boekhoudt a adverti cu un cambio brusco pa bay back na e sistema di “killcage” por tin impacto economico tambe.

El a splica cu e industria informal di rescate di animal ta duna entrada grandi pa veterinario, suministrador di cuminda di animal y hopi otro empresa local, cu segun calculacion, 80% di e placa aki ta bin di donacion internacional.

El a remarca cu tur esaki ta crea un cadena economico y ta duna inspiracion di trabou pa boluntario y profesional. Boekhoudt a ratifica cu un cambio drastico cu por inclui reintroduccion di “killcage” por causa cu donantenan internacional ta retira nan apoyo y kita e fluho financiero cu ta e manera principal cu e fundacionnan ta mantene nan operacionnan andando.

El a indica cu e ta forma parti di un proyecto di ampliacion cu un fundacion ta dirigi actualmente cu tin un costo di 22 mil florin, un ehempel importante. El a splica cu mas cu mitar di e placa ta bin for di donantenan stranhero. Tin miedo cu si Aruba regresa na uso di “killcage”, e donantenan aki lo para di duna apoyo inmediato.

E cunukeronan, a pesar cu nan no ta centro di e problema, tin un rol importante den discusion. Nan ta fundamental pa sostenibilidad alimentario di Aruba y mester ser inclui den esaki.

Pero Boekhoudt ta mustra cu algun practica den campo tambe ta contribui na e problema. El a indica cu tin bestia di cunucu cu ta ser laga rond pa busca cuminda, y esaki ta trece confrontacion cu cachonan di caya.

Boekhoudt a pidi pa mas responsabilidad na nivel general, pa si e problema ta ser ataca di forma integral, tur sector mester pone di nan parti. E preferencia pa reintroduci un “killcage”, segun nan, no ta soluciona nan propio parti den e problema.

El splica cu Aruba su uso di “killcage” a costa bida di mas cu 64 mil animal. Cada aña, segun el a menciona, un promedio di ocho mil cacho y pushi tabata ser poni drumi. A pesar di esaki, Aruba nunca a mira un bahada significante den cantidad di animal riba caya.

Esaki, el a enfatisa, ta mustra cu e metodo no solamente ta faya, pero ta crea un ilusion cu problema ta ser controla mientras e situacion ta keda mescos. Siendo cu loke tabata falta ta prevencion, educacion, sterilisacion y responsabilidad civico.

P’esey, fundacionnan ta considera cualkier intento pa regresa atras como un riesgo serio pa futuro di bienestar di animal den Aruba.

Aruba ta na un punto crucial. Gobierno ta busca sostenibilidad y cumplimento di ley, mientras fundacionnan ta insisti cu e unico rumbo cu ta duna resultado ta prevencion na base: sterilisacion, educacion y maneho responsabel.

Tur dos banda ta reconoce cu e situacion actual no por sigui. E unico manera pa duna un solucion real ta si gobierno, fundacionnan, veterinario, cunukeronan y comunidad henter isla ta traha hunto.

E decisionnan cu lo ser tuma lo determina si Aruba ta avansa pa un futuro humano y sostenibel, of si e isla ta risca regresa na practica cu hopi ta considera fatal pa bienestar di animal y pa reputacion di pais.