LAST CALL

Corte Superior a dicta sentencia den e caso di apelacion contra Izaak Principaal, un hoben di 21 aña acusa di asesinato di Sayuri Petronia y otro delito grave, poniendo fin na un proceso hudicial largo y compleho cu a pasa pa varios instancia.

Mama y ruman di Izaak Principaal tabata presente durante e sesion, mientras tata, ruman y otro familiar di Sayuri Petronia tambe a sigui cu atencion e pronunciamento di Corte. Pa nan, e sentencia no solamente tabata un asunto legal, pero un momento carga di dolor, memoria y buskeda di reconocimento pa e perdida irreparable cu nan a sufri.

E caso ta remonta na 4 di juni 2021, ora e incidente fatal a tuma luga na cas di Principaal. Segun declaracion di e acusado, e tabata hungando cu un arma di candela ora un pia di e stoel riba cual e tabata sinta a kibra, causando cu un bala a sali di e arma y a alcansa mortalmente su amiga Sayuri Petronia, ken tabatin apenas 19 aña di edad. E morto di Sayuri a conmociona e comunidad y a genera un debate amplio riba maneho di arma, violencia y responsabilidad penal di hoben.

Despues di e incidente, investigacion a revela cu Principaal no solamente tabata envolvi den e caso fatal, pero tambe den varios otro delito serio. Entre nan tabata un ‘drive-by shooting’ cu a resulta den cuater persona herida, asalto cu arma di candela, atraco cu violencia y menasa. En total, e autoridadnan a conta cu Principaal tabata envolvi den por lo menos cuater caso criminal serio, loke a pisa hopi den evaluacion hudicial.

Na october 2022, Corte di Prome Instancia a condena Izaak Principaal, a pesar cu e tabatin 17 aña ora e delito principal a sucede, segun Ley Penal pa adulto. El a haya un castigo di nuebe aña di prison y imposicion di TBS cu obligacion di interna. Corte a motiva e decision indicando cu gravedad di e delito y e patronchi di comportamento violento no por ser considera tipico di comportamento hubenil.

Sinembargo, e caso a bay den apelacion. Na 2023, Corte Superior a yega na un conclusion diferente y a dicidi no aplica e excepcion, sino castiga Principaal segun Ley Penal pa hobennan. El a ser condena na un maximo di cuater aña di detencion hubenil y imposicion di medida PIJ, un forma di supervision y tratamento pa hoben delincuente.

E decision aki a provoca reaccion di Ministerio Publico, kende a bay den casacion na Corte Supremo. Segun OM, e combinacion di un castigo hubenil cu un medida manera PIJ den e forma cu a ser imponi tabata explicitamente exclui segun Codigo di Ley Penal. Na 2024, Corte Supremo a duna rason na Ministerio Publico y a anula parcialmente e decision di Corte Superior di 2023, specificamente e parti cu ta trata e imposicion di castigo. E culpabilidad di e sospechoso no tabata den discusion, sino solamente e tipo di castigo cu mester aplica.

Esaki a pone e caso di nobo riba mesa di Corte Superior, cu mester a dicidi si Izaak Principaal mester ser castiga segun Ley Penal pa hobennan, manera e regla principal ta prescribi, of si e mester ser castiga segun Ley Penal pa adultonan, den forma di excepcion.

Den preparacion pa e decision final, na luna di mei ultimo a tuma luga un sesion adicional unda cu varios rapport profesional a ser evalua. Psicologo, psikiatra y Reclassering a presenta evaluacion detaya riba estado mental di Principaal, su nivel di riesgo y e tipo di tratamento necesario.

Reclassering a ser pidi explicitamente pa prepara un rapport adicional riba caminda cu un posible TBS mester tuma, y unda e tratamento lo mester ser ehecuta. Durante e sesion, e hues a laga bon cla cu, si TBS ser imponi, esaki no por ser ehecuta na Aruba, pasobra e isla no tin ningun clinica forensico pa TBS ni PIJ.

Despues di e sesion, Ministerio Publico a emiti un declaracion formal unda a confirma su posicion. Segun OM, mirando e seriedad di e caso, e trastorno severo di personalidad cu e sospechoso ta sufri y e riesgo halto, un castigo di prison so no ta suficiente pa proteha sociedad. Ministerio Publico a insisti cu Ley Penal pa adulto mester ser aplica, combina cu un medida di TBS cu obligacion di interna, y a exigi un castigo di ocho aña di prison.

Den su sentencia final, Corte Superior a dicidi cu Izaak Principaal lo ser husga como adulto. Corte a impone un castigo di seis aña, combina cu condicionnan severo y imposicion di TBS. Den e motivacion, huesnan a enfatisa cu, aunke e acusado tabata menor di edad na momento di e delito principal, e naturalesa y cantidad di delitonan cometi, incluyendo violencia arma y intento di asesinato, no ta comportacion cu por ser considera hubenil.

Corte a reconoce cu castigo tin varios proposito, incluyendo castigo, prevencion y reconocimento di dolor. Huesnan a lesa e rapportnan psikiatrico y psicologico den cual ta mustra cu Principaal ta sufri di trastorno severo di personalidad, ADHD y otro condicion mental cu a influencia directamente su comportamento violento. E riesgo cu e lo bolbe comete delito violento ta halto si no tin un tratamento specialisa.

Pa e motibo ey Corte a determina cu tratamento psikiatrico y psicologico obligatorio ta esencial. Si Principaal no coopera cu e tratamento imponi, el lo ser interna forsosamente den un instituto psikiatrico. Mirando cu Aruba no tin e capacidad pa ofrece e tipo di tratamento aki, e sentencia a stipula cu e condenado lo mester ser traslada pa Hulanda pa cumpli cu tanto su castigo como su tratamento.

Ademas di e castigo penal, Corte a otorga un compensacion di daño y perhuicio na famia di Sayuri Petronia. Izaak Principaal a ser ordena paga 16 mil florin, un gesto legal cu no por alivia e dolor, pero cu ta reconoce formalmente e daño cu e delito a causa.

E caso di Izaak Principaal ta keda como un di e casonan penal mas significativo di ultimo decada na Aruba. No solamente pa gravedad di e delito, pero pa e pregunta fundamental cu el a laga atras riba con e sistema di husticia mester trata hoben delincuente cu trastorno mental severo, den un contexto unda recurso pa tratamento forensico ta falta.

Cu e sentencia dicta, un capitulo legal ta cera, pero e debate social y institucional riba violencia, salud mental y proteccion di comunidad ta sigui habri. E caso di Sayuri Petronia y Izaak Principaal lo sigui sirbi como un referencia doloroso, pero necesario, pa discusion riba futuro di husticia y prevencion di delito na Aruba.