En conexion cu Semana Santa y temporada di campamento, Bon Dia Aruba a acerca Turtugaruba pa algun tip riba con ta yuda protege naturalesa y specialmente e neishi di turtuganan. Turtugaruba, hunto cu Aruba Conservation Foundation, a crea un guia pa campistanan, cual Bon Dia Aruba por a obtene. Aki ta sigui algun tip riba con pa protege nos medio ambiente y percura cu bo famia ta campa di un manera responsable.

ACF cu tips pa protege nos medio ambiente
ACF ta enfatisa e importancia di reduci impacto riba naturalesa, treciendo algun punto dilanti cu ta importante pa campistanan ta consciente di dje.

Aruba Conservation Foundation ta sugeri pa:

1. Usa un sunblock mas adecua pa lama
Mayoria hende no sa pensa mucho ora ta cumpra sunblock pa bay beach, y hopi biaha ta mira solamente e SPF. Sinembargo, tambe ta importante pa controla e ingredientenan den bo sunblock, como cu por tin kimiconan dañino pa bida marino.

ACF ta recomenda pa usa sunblock cu tin solamente dos ingrediente activo, esta zinc oxide y titanium oxide, cual ta “reef-safe” y menos dañino pa bida marino. ACF ta agrega cu si e sunblock ta keda blanco riba bo cuero, esaki ta un bon indicacion.

2. No trapa riba yerba di lama of coral, y no corta mangel
ACF ta enfatisa cu trapa riba yerba di lama, coral, colga cosnan pisa riba mata di mangel of hasta corta mata di mangel ta hopi dañino pa e sistema di raiz di e especienan aki. tambe ta recorda cu yerba di lama, coral y mangelnan ta especienan protegi bao ley, pues actividad dañino ta castigable.

3. No duna bestia di costa cuminda
Kisas bo lo pensa ta leuk pa ofrece un pida pan of fruta na un meuchi, yuwana of otro bestia cu por encontra riba beach, pero ACF ta resalta cu esaki ta causa mas daño cu bon. Segun e fundacion ta splica, un comunidad marino ta saludable ora e ta conta riba competencia di habitat y cuminda. Tambe a agrega cu e bestianan aki ta biba den un sistema interconecta; un gutu ta come alga riba coral, cual ta limpia e coral y manten’e bibo. Si duna bestia cuminda di manera artificial, bo lo por bruha nan manera natural pa busca cuminda.

4. Reduci contaminacion den naturalesa
ACF ta urgi pa preveni contaminacion den naturalesa. Contaminacion ta bin den diferente forma; sushi, exceso di luz y exceso di zonido. Sushi ta presenta un menasa pa bida marino, como tambe hende. Ademas contaminacion di zonido y luz por stroba otronan campando, como tambe bestianan cu ta depende riba luz pa nabega y comunica—manera driekiel.

5. Preveni sushi laga atras por medio di planifica bon
Sea consciente di planifica unda ta deshaci di sushi, unda bo ta bay baño y laba tayo. Esaki ta pa mitiga cu desperdicio keda atras den naturalesa. Tambe ta sugeri pa controla ki tipo di instalacion mester pa percura cu e beach ta keda limpi y ta reduci impacto riba medio ambiente.

Turtugaruba ta haci yamado pa protege nos turtuganan

Manera a menciona den nos edicion di ayera, di maart pa september, driekielnan lo subi canto di lama pa pone nan webo. Ta conoci cu e neishinan aki ta sumamente vulnerable, pues ta importante pa campistanan tene na cuenta cu mester mitiga daño y strobacion pa e turtuganan baby aki.

Turtugaruba ta informa cu tin cuatro especie di turtuga cu ta bishita Aruba. Tur cuater ta enfrentando menasa di extincion, pues ta rekeri atencion y cuido special. E driekiel (Leatherback Turtle) ta kisas esun mas conoci y mas visible pa comunidad ya cu nan sa pone neishi riba costa di Eagle Beach, entre otro.

E conocido driekel cu ta migra pa Aruba tur temporada (Leatherback Sea Turtle) ta pone mas o menos 115 webo tur biaha cu e subi canto. Un driekel por subi canto 6 pa 8 biaha cada temporada pa traha neishi. A calcula cu apenas 1 den 1000 baby lo sobrevivi te madurez, y p’esey ta particularmente importante pa minimisa strobacion den cercania di e neishinan.

Turtugaruba ta duna algun tips riba con pa anda rond di e turtuganan:

1. E fundacion ta haci apelacion pa limita uso di luz artificial, ya cu esaki ta afecta turtuganan pasobra nan ta keda desorienta.

2. No usa vehiculo riba santo blanco, y specialmente no den cercania di neishinan. Ta conoci cu uso di vehiculo riba beach ta prohibi y no ta solamente causa daño na e neishinan di turtuga, sino tambe ta afecta e calidad di santo y ta presenta un menasa pa adulto y muchanan chikito riba beach.

3. Manera ACF tambe a enfatisa, no laga sushi atras. Turtugaruba ta splica cu esaki por causa confusion pa e driekiel. E driekiel ta prefera come jellyfish, y por confundi un saco of cup di plastic pa esaki. Turtugaruba ta sugeri cu si ta posible, kita tur obheto for di beach prome cu bay drumi anochi.

Kico por haci ora ta mira un turtuga yegando canto?

Turtugaruba tambe a duna varios tip riba kico pa haci ora ta mira un turtuga yegando canto of ta poniendo webo.

1. Ta urgi pa tuma contacto inmediatamente cu e fundacion. Por yama via e hotline na 592-9393.

2. Por fabor tene un distancia di por lo menos 10 meter for di e animal, y limita movecion den cercania di e animal pa asina no distrae of spant’e.

3. No punta luz riba dje, y ta miho pa paga tur luz den vecindario.

4. No asisti e turtuga di ningun manera, como cu esaki por stroba su proceso natural pa pone webo y drenta back lama. E fundacion ta enfatisa cu no mester preocupa pa e animal, splicando cu si no strob’e, e por haya su caminda back pa lama sin problema. A agrega cu e proceso por tuma aproximadamente dos ora, pues no interumpi.

5. Si bo ta nota cu tin hopi hende riba beach, y specialmente cerca di e turtuga, avisa nan pa tene distancia di dje y comparti algun di e tipnan aki cu nan pa asina engrandece conscientisacion mas hopi posible.

Bon Dia Aruba ta desea tur famia un temporada di Semana Santa agradable, y ta recorda na nos lectornan pa sea responsable y yuda protege nos naturalesa durante e temporada druk aki.

Potret di Turtugaruba.