Ayera mainta Ministerio Publico (OM) a anuncia cu lo impone multa riba individuonan y negoshi cu ta condena di traficacion di hende (mensensmokkel) y trabao ilegal. E anuncio inusual aki a bin memey di esfuerso di gobierno pa combati estadia ilegal y regula e entrada di migrante cu a mira den ultimo añanan. E instancia hudicial a bisa cu e tipo di actividadnan aki ta debilita e “fundeshi di comunidad” y ta mina maneho di gobierno, subrayando cu lo sigui persigui esnan cu ta participa den e “circuito clandestino” aki y ta haci yamado pa ciudadanonan tene nan mes bon informa tocante leynan riba e asunto aki.

Condenacion ta carga castigo pisa

Den su publicacion riba Facebook, OM a referi na dos articulo for di Aruba su Codigo Penal cu ta atende e tipo di actividadnan criminal aki—esta articulo 2:154 y 2:155

Articulo 2:154 ta atende cu traficacion di hende (mensensmokkel), cual ta stipula cu ta castigabel pa yuda un persona drenta, pasa door di of sali for di Aruba. Tambe ta castigabel pa duna cualkier informacion of medio pa facilita esaki mientras ta conoci of ta sospecha cu e persona en cuestion por ta kedando riba e isla ilegalmente. E articulo aki tambe ta stipula cu ta castigabel pa yuda—a cambio pa placa—un persona cu estadia ilegal obtene residencia riba e isla. Segun e ley ta bisa, castigo maximo pa e crimen aki ta inclui seis aña den prison y un suma di boet di categoria cinco (Afl. 100,000). Pa casonan mas grave—incluyendo esun mas grave unda traficacion ta resulta den morto di e persona—castigo por consisti di maximo 18 aña den prison cu un multa di categoria cinco.

Pa recorda, mester nota cu OM a haci mencion di traficacion di hende, cual ta diferente na contrabanda di hende. E sospechosonan inclui den e partimento di boet ta inclui personanan cu a move un otro, kisas contra nan boluntad, for di un pais pa otro por. Segun OM ta splica, traficacion di hende tambe ta inclui ofrece estadia na personanan cu ta kedando riba e isla ilegalmente.

Esaki ta diferente na contrabanda di hende, na cual OM no a referi. Contrabanda di hende ta encera un situacion unda personanan ta sufri abuso laboral of ta haya nan libertad limita, sin necesariamente ta envolvi cu traficacion.

E otro crimen menciona tabata trabao ilegal, cual segun e instancia hudicial, ta castigabel bao articulo 2:155 di e Codigo Penal. Bao e articulo aki ta stipula cu un persona por ser condena ora e tin un otro persona ta trahando pa nan bao contract mientras cu ta conoci of ta sospecha cu e persona aki por ta riba e isla ilegalmente.

E crimen aki ta carga un castigo menos pisa, esta un maximo di 1 aña di prison y un multa di categoria tres (Afl. 10,000). Si e sospechoso ta comete e crimen aki regularmente—y kisas ta haci esaki su medio principal pa gana placa—castigo maximo por inclui tres aña den prison cu un multa di categoria cuatro (Afl. 25,000).

Pa e dos crimennan aki, OM a anuncia cu a impone multanan di te cu 15.000 florin riba sospechosonan.

E panorama den ultimo añanan

Aunke rapportnan anual di OM no ta duna suficiente informacion tocante si casonan di traficacion di hende of trabao ilegal a aumenta of baha den e ultimo añanan, loke si ta notabel ta cu OM a reconoce e conexion entre trafico di hende y e entrada enorme cu a mira desde e pandemia di coronavirus na 2020.

Den su Jaarplan 2021, e instancia a conclui cu un aumento den entrada di migracion tabata resulta den mas caso di trafico humano. Aki a adverti tocante e impacto cu esaki por tin riba e sector di vivienda como tambe empleo ilegal.

Na 2022, OM a cuminsa publica e cantidad di casonan cu el a registra, den cual a indica cu pa e aña ey tabatin 22 sospechoso registra pa traficacion di hende y a entrega 13 veredicto.

Pa 2023, esaki a aumenta pa 26 y OM tambe a documenta 13 investigacion relaciona cu botonan cu migrantenan indocumenta cu a bin for di Venezuela. Shete di e 13 investigacionnan a resulta den sospechosonan persigui mientras cinco no por a ser persigui pa via di un falta di evidencia. Uno a keda bao investigacion. Ademas a lansa un proyecto investigatorio den zona di prostitucion na San Nicolas, unda a registra dos caso di hende muher Colombia cu tabata trahando ilegalmente den barnan y a haya estadia ilegal via e sospechosonan. Pa ambos 2022 y 2023, e sospechonan a ser persigui bao articulo 2:154. Den e ultimo seis añanan, 2023 a marca e aña unda a registra mas caso di trafico di hende.

Den 2024, casonan a cay y pa 2025 e cifra a keda stabil, unda a registra 14 caso di traficacion di hende den ambos aña.

Pues for di 2020 pa 2026, rapportnan di OM no ta señala un tendencia creciente di casonan di traficacion di hende, sino mas bien ta indica cu 2023 a mira mas caso registra.

Sinembargo, esaki no ta nifica tampoco cu traficacion di hende realmente a reduci. Na 2021 caba OM a adverti cu capacidad di e instancia pa investiga no ta suficiente. Ademas no tabata persiguiendo suficiente caso a pesar cu tabata sospecha un tendencia di explotacion. Pues e cifranan ta mustra apenas loke OM a logra documenta; e no ta señala un prevelancia riba e isla.

Un otro aspecto preocupante ta e posibilidad cu mayoria victima di traficacion di hende por ta migrantenan. Manera a menciona OM mes a ripara un conexion entre movecion di migrante pa Aruba y casonan di traficacion di hende. Ta parce cu datonan di Central Bureau of Statistics (CBS) tambe ta sostene e argumento aki. Aunke durante aña di pandemia 2020 movecion global a reduci significantemente—y Aruba tambe a mira un entrada di migrante relativamente chikito (17%)— na 2021 a mira un crecemento (20,36%) y pa 2022 y 2023, tabatin un crecemento skerpi den grado di inmigracion, specialmente for di Venezuela (di 24% pa 29%, respectivamente). Comparando e cifra di entrada den 2023 y e peak den casonan di trafico di hende den e mesun aña, ta posibel cu migrantenan ta forma e grupo mas vulnerabel pa e crimennan explotativo aki.

Medidanan tuma te awor

Entre 2020 y 2025, Aruba a haci varios esfuerso pa fortalece nan strategia relaciona cu combati traficacion di hende. E esfuersonan aki ta consisti di un combinacion di persecucion criminal, cooperacion entre diferente departamento, coleccion di data y investigacionnan specifico.

Pa e logra e meta aki, Taskforce Mensenhandel en Mensensmokkel Aruba (TMMA) tin un rol specialmente importante. E taskforce aki a ser diseña pa provee e structura rekeri cu lo permiti cooperacion entre departamentonan. Na 2025 OM a enfatisa cu e idea ta pa aplica ley criminal, pero na mesun momento partnernan por keda interveni cu perspectivanan administrativo, societal of internacional.

Ademas a establece un unidad special pa investigacion riba traficacion y contrabanda di hende, esta e Unit Mensenhandel en Mensensmokkel (UMM) cu ta un unidad crea pa Korps Politie Aruba y Koninklijke Marechaussee. A pesar cu a afirma cu e unidad aki tin amplio conocemento y experticio, capacidad a keda e barera principal.

Tambe a haci esfuerso pa fortalece compartimento di informacion via colaboracionnan cu Fusion Center y—desde 2025—e Joint Intelligence Mensenhandel en Mensensmokkel (JIUMM), cual ta uza inteligencia pa identifica posibel casonan cu merece investigacion.

A pesar di move pa un strategia mas proactivo y basa den inteligencia, e barera mas grandi cu Aruba ta enfrenta den e lucha contra traficacion di hende ta keda capacidad investigatorio. Aunke a implementa of a fortalece varios medida den e ultimo añanan, documentonan oficial te ainda no por duna suficiente evidencia tocante con efectivo esakinan tabata pa elimina e problema na su raiz.