Dia Internacional di Igualdad di Pago (International Equal Pay Day), cu ta ser conmemora tur aña dia 18 di september, ta pone atencion riba e derecho di hende muhe y homber pa ricibi pago igual pa trabao di mesun balor. Na Aruba, e tema ta relevante tambe, ya cu datonan disponible ta mustra cu diferencia salarial entre hende muhe y homber ainda ta existi den mercado laboral. Aunke posicion di hende muhe den educacion y mercado laboral a avansa durante añanan, igualdad den participacion economico no necesariamente a traduci den igualdad salarial.

Nacionnan Uni a proclama 18 di september manera Dia Internacional di Igualdad di Pago na 2019, cu prome conmemoracion na 2020. E meta principal di e dia aki ta pa aumenta conscientisacion tocante igualdad di pago y stimula gobierno, dunador di trabao y organisacionnan di trahado pa promove pago igual pa trabou di mesun balor.

E principio ta bay mas leu cu solamente paga dos persona mesun salario si nan tin exactamente e mesun posicion. Pago igual pa trabao di mesun balor ta implica cu trabaonan cu por ta diferente, pero cu ta exigi un nivel comparabel di responsabilidad, conocemento, habilidad y esfuerso, mester por ser evalua di un manera husto sin discriminacion basa riba sexo.

Na nivel mundial, diferencia salarial entre hende muhe y homber ta calcula na alrededor di 20%. Nacionnan Uni ta indica cu hende muhe globalmente ta gana aproximadamente 78 cen pa cada dollar cu hende homber ta gana. E diferencia no ta resultado di un solo factor. Segregacion entre profesionnan, menos representacion di hende muhe den cierto posicion di liderazgo, responsabilidad desproporciona pa cuido di mucha y famia y interupcion di carera relaciona cu maternidad por tin influencia riba ingreso durante bida laboral.

Na Aruba, informacion disponible di Central Bureau of Statistics (CBS) ta permiti mira diferencia salarial segun sexo y actividad economico. CBS actualmente tin estadistica di salario mensual mediano pa hende muhe y homber, separa segun sector economico, pa e periodo 2015 te cu 2024. Esaki ta ofrece un herment pa sigui desaroyo di salario y identifica den cua sector diferencia por existi.

E asunto no ta algo nobo pa Aruba. Den un analisis basa riba Censo 2010, CBS a calcula cu ingreso di hende muhe tabata aproximadamente 80% di esun di hende homber. E diferencia salarial calcula na e momento ey tabata alrededor di Afl. 700 pa luna. E cifra ta historico y no mester ser interpreta manera situacion actual, pero ta indica cu diferencia salarial entre hende muhe y homber no ta algo nobo na Aruba.

Fondo Monetario Internacional (IMF) tambe a dedica atencion na e asunto den su evaluacion di economia Arubano. Den su rapport di 2023, IMF a observa cu hende muhe na Aruba tin bon acceso na educacion y un nivel relativamente halto di participacion educacional, pero cu diferencia entre hende muhe y homber den participacion laboral y salario ainda ta existi. E organisacion a señala ademas cu hende muhe ta menos representa den algun area, particularmente profesionnan STEM relaciona cu ciencia, tecnologia, ingenieria y matematica, un factor cu por contribui na diferencia den salario.

E composicion di economia di Aruba ta importante den e discusion. Turismo y sectornan relaciona cu turismo ta representa un parti importante di mercado laboral di Aruba. Un estudio tocante igualdad di genero den contexto economico di Aruba a señala cu hende muhe ta representa fuertemente den sector di acomodacion y servicio di cuminda. Segun dato cita den e estudio, na 2023 salario mensual mediano di hende muhe den e sector aki tabata Afl. 2.000, compara cu Afl. 2.250 pa hende homber.

E diferencia salarial, sinembargo, no ta evidencia automatico cu dos persona cu exactamente e mesun funcion y experiencia ta ser paga diferente. E cifra general por ser influencia pa cantidad di ora traha, tipo di funcion, nivel di responsabilidad, educacion, experiencia y distribucion di hende muhe y homber entre diferente ocupacion. P’esey, pa determina si di berdad tin un diferencia salarial cu no por ser splica, y con grandi e diferencia ta, mester tene cuenta cu otro factornan ademas di sexo y salario.

Otro aspecto importante ta participacion den mercado laboral. IMF a señala cu participacion laboral femenino na Aruba ta alrededor di 60% desde mitar di añanan 2000. Segun e organismo, aumenta contribucion di hende muhe na mercado laboral por aporta na mas disponibilidad di trahado, productividad y crecemento economico inclusivo.

E tema tin peso adicional den un comunidad unda hende muhe ta representa mas cu mitar di poblacion. Segun informacion di CBS, na final di 2025 Aruba tabatin 58.266 residente femenino compara cu 52.359 masculino. Den poblacion di 30 aña bay ariba, tin mas hende muhe cu hende homber.

Diferencia salarial tin consecuencia cu ta extende mas leu cu ingreso mensual. Un salario mas abao durante varios aña por afecta capacidad pa spaar, cumpra cas, haci inversion y acumula reserva financiero. E por tin influencia tambe riba ingreso y proteccion social despues di retiro. Nacionnan Uni ta señala cu ingreso mas abao durante bida laboral directamente por traduci den pensioen y cobertura social mas limita.

Pa reduci diferencia salarial, organisacionnan internacional ta pone enfasis riba transparencia salarial, evaluacion neutral di funcion, acceso igual na promocion y oportunidad di carera y disponibilidad di informacion estadistico detaya. Transparencia por facilita identificacion di diferencia cu no tin un splicacion obhetivo y permiti dunador di trabao y empleado evalua si e structura salarial ta consistente.

Dia Internacional di Igualdad di Pago no ta solamente un discusion tocante salario di hende muhe. E tema ta relaciona cu funcionamento di mercado laboral, productividad, disponibilidad di talento y igualdad di oportunidad. Pa Aruba, unda mercado laboral ta relativamente chikito y economia ta depende fuertemente di capital humano, uzo eficiente di talento di tur trahado tin importancia economico ademas di social.

E datonan disponible ta mustra cu posicion di hende muhe den mercado laboral di Aruba a mehora durante añanan, pero diferencia salarial entre hende muhe y homber ainda ta un tema cu mester sigui ser evalua. Estadisticonan mas reciente y mas detaya por yuda determina con e situacion ta evoluciona, den cua sectornan e diferencia ta mas grandi y cua parti por ser splica pa caracteristicanan di empleo.

Den cuadro di Dia Internacional di Igualdad di Pago e reto no ta solamente reconoce e principio di pago igual, sino tambe sigui midi con e principio ta funciona den practica. Un mercado laboral unda salario ta basa riba balor di trabao, responsabilidad, experiencia y capacidad, sin diferencia cu no tin un motibo valido entre hende muhe y homber, ta forma parti di un economia mas inclusivo y un mercado laboral mas transparente.