Hulanda ta bay intensifica e colaboracion cu Aruba y Sint Maarten riba tereno di energia renobabel. Esaki ta locual e paisnan a yega na acuerdo na dje durante e prome Caribbean Climate and Energy Conference (CCEC), cu ta tumando luga na Aruba di 10 te cu 12 di mei 2023.

Den su discurso di apertura diaranson merdia, Prome Minister a enfatisa cu tur cambio ta cuminsa for di paden y pa logra cambio, tur isla chikito y tur nacion, mester para hunto pa asina hunto nos gana e bataya riba cambio di clima. Prome Minister a elabora riba e perspectiva general di desafionan of retonan global cu ta birando mas intenso. Nos clima ta cambiando hopi lihe y dramaticamente y accionnan mester wordo tuma. Prome Minister a indica cu, pa e islanan chikito manera Aruba, accionnan pa Cambio di Clima generalmente ta consisti di 3 parti: Transicion di Energia, Adaptacion di Clima y e buskeda di acceso pa Financiamento di Clima. Aruba.

1. Transicion di energia: mitigacion cambio di clima:
Pa loke ta trata e prome accion, Transicion di Energia, Aruba tin un plan di strategia fundamental y formalisa, esta un ‘National Energy Policy’. Na Aruba, den e ultimo añanan, Gobierno a adopta un maneho hopi cuidadoso pa desaroya e plan di strategia pa na prome luga, involucra stakeholders (den 3 Energy Summits), y na segundo luga, door di adopta e formato y criteria di e EU National Energy & Climate Plans (“NECP’s”) cu Estadonan Miembro di EU mester somete na e Comision Europeo pa mustra con nan ta cumpli cu compromisonan di e ‘EU’ Paris Agreement’. Aruba, Prome Minister a indica, ya caba a inicia e caminda pa ratificacion di e Paris Agreement.

2. Adaptacion di clima:
E di dos accion pa Cambio di Clima ta pa prepara pa e cambionan cu ta parce inevitabel, Adaptacion na Cambio di Clima of Adaptacion. E efectonan di cambio climatico ta afecta tur faceta di sociedad, manera: infrastructura, logistica, sistema alimenticio, y incluso nos sistema financiero. Pa esaki, ta hopi importante pa tin un ‘National Climate Adaptation Plan’ solido cu lo identifica e risiconan climatico, defini medidanan di adaptacion y identifica presupuestonan necesario. Pa realisa e plan aki, mester tene cuenta cu stakeholders.

3. Financiamento di clima:
E di tres accion pa Cambio di Clima ta pa busca acceso na fuentenan di financiamento. Pa e parti di Caribe di Reino, ta keda importante pa adresa esaki y keda busca aliansanan y mecanismo di financiamento innovativo pa inclui paisnan di ingreso medio y cera e buraconan di financiamento y inversion cu nan ta enfrenta.

Durante e conferencia di prensa, Hulanda a firma un Memorandum of Understanding (MoU) cu Sint Maarten y Aruba. E colaboracion ta enfoca riba diferente tecnologia di energia renobabel, entre otro energia di biento, hidrogeno, energia solar y con ta warda energia ‘energy storage’. Ademas, den e acuerdo a acorda tocante intercambio di personal y di conocemento cientifico y tecnologico, y e organisacion di por ehempel gruponan di trabou y proyectonan di investigacion.

Miembronan di gobierno di varios isla den reino tambe tabata presente na e firmamento di MoU, unda tambe prensa por a presenta nan pregunta tocante e acuerdo y e vision di e paisnan. E prome pregunta cu a presenta tabata encera e MoU cu Corsou, y si Minister Jetten ta pensa di haci esaki, y den caso cu si, pakico no na e conferencia mes, mirando cu minister Pisas tambe tabata presente. Pa esaki Minister Jetten a responde cu e mes ta bay Corsou aki par dia y pues e dicidi di firma eynan mes cu e gobierno presente.

Reportero di Bon Dia Aruba presente a dirigi un pregunta pa Minister Evelyn Wever-Croes pa locual ta trata e colaboracion di institutonan of organisacion local cu tambe tin conocemento y ta experto den e miedo ambiente di Aruba y bida salvahe. Pa esaki Minister Wever-Croes a sigura cu Aruba no lo por bay traha riba esaki su so, pues colaboracion ta esencial. Tambe el a menciona cu pa locual ta colaboracion cu instancianan local, Minister Ursell Arends (Naturalesa) y Minister Glenbert Croes (Energia) lo ta encarga cu e tarea aki. Sinembargo minister no a duna mas splicacion pa cual sorto di instancia lo ta involucra.

Den e dianan binidero, e conferencia riba clima y energia ta bay continua. Awe, dia 11 di mei, e enfoke ta riba un orientacion internacional, unda un panel amplio di pais y organisacion lo discuti e accion climatico cu ta necesario pa tur isla di henter mundo. Dia 12 di mei, e conferencia ta cera cu un enfoke riba Aruba mes pa loke ta trata e transicion di energia y clima. Durante e sesion aki, ta bay tin varios presentacion, entre otro tocante Eagle LNG, Windfarm y Aruba Hydrogen Valley.