Aruba a keda den posicion number 5 di 18 pais den Caribe, den e rapport Resilience Index Caribbean (RICa), cual ta un estudio comprensivo produci pa e bureau economico di Amsterdam.
E rapport aki ta midi y compara resiliencia economico di paisnan den e region usando 26 variable cu ta cubri 7 categoria: prestacion economico, salud fiscal, demografia, stabilidad financiero, exposicion geografico, igualdad institucional y sostenibilidad. Pa un economia di isla cu ta depende di manera pisa riba turismo y importacion, e posicion aki ta ofrece tanto motibo pa tin confiansa como un bista cla tocante vulnerabilidadnan structural.
A desaroya e Resilience Index Caribbean pa, en bes di depende solamente riba metriconan tradicional manera crecemento di GDP ora di midi resiliencia economico, combina 26 variable di peso igual den 7 categoria. Cada variable ta usa di manera relativo na e tamaño di e pais pa limita e influencia di un pais su escala absoluto, loke ta nifica cu economia di islanan chikito manera Aruba ta ser evalua cu e mesun punto di salida cu su bisiñanan mas grandi.
E categoria economico ta carga e peso mas grandi – contribuyendo 38.5% na e puntuacion general – pa motibo cu esaki ta inclui 10 di e 6 variable, cubriendo GDP per capita, inflacion, desempleo, dependencia riba turismo y importacion, tamaño di sector primario, concentracion riba partner di mercado, cobertura di importacion, desigualdad di ingreso y loke ta yama e ‘output gap.’
E categorianan restante ta contribui cada un entre 7,7 y 11,5%. E indice ta cubri 18 pais: Antigua y Barbuda, Aruba, The Bahamas, Barbados, Belize, Corsou, Dominica, Republica Dominicana, Grenada, Guyana, Haiti, Jamaica, Sint Maarten, St. Kitts y Nevis, St. Lucia, St. Vincent y Grenada, Suriname y Trinidad y Tobago.
Aruba a keda na di cinco lugar, cu un puntuacion di 13,84; cu Corsou na di 6 lugar cu un puntuacion di 13,39. Ambos pais a haya un puntuacion mas halto cu bisiña den Caribe Hulandes Sint Maarten, cual ta den posicion 16 cu un puntuacion di 11,74, den un puntuacion cu ta cerca di posicion abao banda di St. Lucia cual a haya un puntuacion di 11,56 y Haiti cu 11,47 den ultimo posicion.
E rapport a identifica 3 pilar cu ta sostene Aruba su posicion. Na prome lugar, e calidad institucional: Aruba tin un puntuacion halto den gobernacion, beneficiando di un estado di derecho solido cu riesgo interno abao segun e rapport. Tambe esaki a nota cu Aruba, Corsou y Sint Maarten ta comparti un corte di husticia, y pa e proposito di e variable aki, Corsou y Sint Maarten a haya Aruba su puntuacion – debilitando e isla su rol como un standard institucional dentro di Caribe Hulandes.
Di dos, Aruba su prestacion fiscal ta describi como uno solido. E isla a mantene un balans primario den gobierno positivo, cual e indice ta trata como un señal di disciplina fiscal y e capacidad di crea reserva pa temponan di crisis. Un balans primario positivo ta nifica cu gobierno ta generando mas di loke e ta gasta, excluyendo pagonan di interes.
Na di tres luga, geografia ta na fabor di Aruba. A diferencia di su bisiñanan, Aruba ta pafo di e faha di horcan pa Caribe y tin un exposicion limita na su costa – cual ta nifica cu un parti mas abao di su poblacion ta biba den areanan cu nivel abao cu ta vulnerable pa inundacion y subida di nivel di lama. E bentahanan geografico aki ta reduci grandemente e isla su vulnerabilidad na e tipo di desasternan natural catastrofico cu a stroba ecomonianan manera di Dominica y Sint Maarten den decadanan reciente.
Den e categoria economico, Aruba tin un resultado cu ta riba e averahe den varios variable clave: un GDP halto, nivel abao di desempleo, inflacion stabil, cobertura fuerte di importacion y partnernan den mercado diverso.
Di otro banda, e rapport ta hopi cla tocante debilidadnan di Aruba. Un di e debilidadnan cu e rapport a señala ta algo cu tanto pueblo, media y te hasta algun autoridad tin tempo ta menciona; e dependencia riba Turismo ta demasiado grandi y e rapport ta identifica esaki como un limitacion significante. E isla su economia ta depende profundamente riba gasto di bishitante, cual ta haci esaki vulnerable pa situacionnan cu ta fuera di su control – sea un pandemia global, horcan cu ta afecta rutanan di biahe of tension geopolitico cu ta descurasha comportamento di biahe. E crisis di COVID-19 ta un ehempel reciente y doloroso di e debilidad aki.
Dependencia riba importacion ta señala di manera similar. Importacion di Aruba ta responsable pa un gran mayoria di su productonan, incluyendo cuminda; y e sector primario – agricultura, pesca y industrianan relaciona – ta forma un parti hopi chikito di GDP. E rapport ta nota cu den contexto di paisnan den Caribe, un parti relativamente grandi di e sector primario ta fortalece resiliencia door di mehora seguridad di cuminda y reduci dependencia riba cadena di suministro global, particularmente ora ta enfrenta cu riesgonan relaciona cu clima. Aruba su sector primario minimo ta laga e pais exponi den e parti aki.
Pa loke ta trata e parti financiero di Aruba, e costo di prestamo ta relativamente halto compara cu su bisiñanan regional. E rapport tambe a identifica riesgonan externo – relaciona cu con volatil prijs di comodidad ta y shock den mercado financiero – como un preocupacion. E factornan aki ta baha Aruba su puntuacion den e categoria financiero, a pesar di tin un ratio capital fuerte den e sector bancario.
Demograficamente, Aruba ta enfrenta desafio cu ta ampliamente comparti dentro di Caribe Hulandes manera un participacion di forsa laboral bao di e averahe, un tasa di dependencia riba edad relativamente halto y migracion neto significante. Den e indice su cuadro, sin señal di posible ‘brain drain’, cual ta e perdida di trahadornan cu habilidad y cu na su turno ta reduci e capacidad economico y ta crea falta di balans demografico durante tempo.
Sostenibilidad ta keda un vulnerabilidad cu Aruba mester atende cu urgencia. Aruba tin un emision di CO2 per capita cu ta riba e averahe, combina cu e hecho cu Aruba no ta beneficia di e entrada genera pa petroleo, gas of otro recursonan natural. Esaki ta pone Aruba entre esnan mas debil den e categoria di sostenibilidad, banda di Corsou y Sint Maarten.
Autornan di e rapport ta nota cu cautela cu e puntuacionnan di RICa ta medidanan relativo dentro di e region Caribense y no mester compara esaki directamente cu indice di otro partinan di mundo.
E indice ta diseña pa refleha dinamica cu ta specifico pa Caribe manera por ehempel, un sector primario grandi ta considera un punto fuerte den resiliencia den contexto di e region aki pa motibo cu e ta sostene seguridad di cuminda, mientras cu e mesun logica no lo aplica tur caminda.
Pa valida e indice, e autornan a test si puntuacion di RICa ta conecta na un recuperacion mas fuerte di e impacto di e pandemia, y a mira cu e paisnan cu un puntuacion mas halto den resiliencia a recupera un poco miho relativo na e tamaño di nan contraccion economico inicial. E resultado ta describi como uno cu ta indica na luga di defini.
Pa Aruba, e rapport aki ta trece mensahenan cu varios punto pero ampliamente positivo. E pais su posicion den e top 5 ta refleha forsa structural genuino den gobernacion, maneho fiscal y resiliencia contra desasternan natural cu ta pone esaki den un miho posicion a comparacion di su bisiñanan.
Na mesun luga, e vulnerabilidadnan señala den dependencia di turismo, dependencia di importacion, demografia y sostenibilidad ta cla y directo. E ta un confirmacion cu e advertencia y preocupacion cu ya tin tempo ta trece dilanti ta basa riba data y hecho, cu por usa como un roadmap pa politicanan cu lo atende e vulnerabilidadnan aki cu urgencia.
Reduci e vulnerabilidadnan señala ta loke ta separa un economia resiliente for di uno cu simplemente a logra sali di e ultimo crisis. Aunke e economia di Aruba ta uno mira como resiliente, pueblo te ainda ta luchando contra un costo di bida cu ta keda subi y demas problemanan cu te ainda no tin un solucion. Aruba no solamente mester di un economia resiliente riba papel, sino un economia fuerte cu henter pueblo por sinti y di cual henter pueblo por beneficia.



