In this China National Space Administration (CNSA) photo released by Xinhua News Agency, a simulated image of the ascender of Chang'e-5 spacecraft blasting off from the lunar surface at the Beijing Aerospace Control Center (BACC) in Beijing on Dec. 3, 2020. The Chinese lunar probe lifted off from the moon Thursday night with a cargo of lunar samples on the first stage of its return to Earth, state media reported. (China National Space Administration/Xinhua via AP)

Un capasula espacial chino cu a trece back e prome piedranan lunatico den mas di 4 decadanan a cuminsa su regreso di 3 dia pa bin tera riba diadomingo.

E sonda lunar Chang’e 5, cu tabata den e lune durante aproximadamente un siman, a cende 4 motornan durante un 22 minuut pa sali di e orbita di e luna, e administracion Nacional den espacio di China a bisa den un publicacion riba rednan social.

E module di aterisahe di e nave a aterisa riba e luna na principio di e luna aki cerca di un formacion yama Mons Rumker, un area cu ta kere cu tabata sitio di un actividad volcan activo. A recolecta banda di 2 kilogram di muestranan.

Ta spera cu e capsula di retorno lo aterisa den e norte di China den e region di Mongolita interior despues di separa e resto di e nave espacial y flota den e parakaidanan. E material lo ta e prome den regresa desde e sonda luna 24 di e union sovietica den 1976.

E piedranan y otro escombro a wordo obteni tanto perforando e cortesa lunar manera extrayendo directamente di e superficie. Por ta miles di miyon di aña mas hoben cu e traidonan door di misionnan anterior di Merca y e union Sovietica, posiblemente ofreciendo informacion tocante historia di e luna y di otro curpanan di e sistema solar.

China a establece laboratorionan pa analisa e muestranan door di edad y composicion y tambe ta spera cu ta comporta algun di nan cu otro paisnan, manera a wordo haci cu cientonan di kilogram treci door di Merca y e Union Sovietica antiguo.

E programa special di China tin den marcha un serie di misionnan ambicioso, inclui un sonda den ruta pa Marte. E programa lunar Chang’e, cu ta hiba e nomber antiguo di e diosa di China di e luna, tabata opera den e sonda Chang’e 4 den e banda menos explora di e luna durante e ultimo 2 añanan.

E futuro plannnan ta rekeri manda un ser humano na e luna y kisas un base lunar permanente. China tambe ta construyendo un stacion espacial cu lo cuminsa opera desde 2022.