OTMAR

Dia 17 di september 2025, Corte di Prome Instancia di Aruba a dicta un sentencia significativo den un caso treci dilanti pa lider di fraccion di PPA Otmar Oduber contra Gobierno di Aruba y miembronan di parlamento. Den e curason di e caso tabata e intento di Oduber pa anula restriccionnan poni riba su participacion den delegacionnan parlamentario internacional y su exclusion for di comisionnan parlamentario clave.

E sentencia, ta enfatisa e balansa delicado entre e estado di derecho, representacion democratico, y e principio di separacion di poder den e sistema parlamentario di Aruba.

Antecedentenan di e Caso

Oduber, representando Partido Patriotico di Aruba (PPA), a keda eligi pa Parlamento di Aruba dia 6 di december 2024 y a ser huramenta pa Gobernador dia 8 di januari 2025. Como parlamentario, el a ser nombra den varios comision importante.

Algun comision cu el a ser nombra den ta, entre otro, e Comision pa Asuntonan di Reino y Relacionnan Exterior (CKABB); Comision di Salud, Medio Ambiente y Turismo; Representacion den organisacionnan interparlamentario, manera Interparlamentaire Consultatie van het Koninkrijk (IPKO) y Parlamento Latino Americano y Caribense (ParLatino).

Oduber su rol politico a ser complica pa motibo di su condena penal. Dia 21 di januari 2025, Corte a conden’e na un aña di prison, di cua 319 dia a ser suspendi cu un periodo di prueba di tres aña, mas 240 ora di servicio pa comunidad. Mientras cu Oduber a apela e condena, un audiencia a keda programa pa october 2025.

Citando e regla di 2019 cu parlamentarionan cu condena penal no por representa Aruba den exterior, Comision Central di Parlamento a vota na maart 2025 pa exclui Oduber di participa den delegacionnan internacional. E comision a actua den liña cu reglanan anterior diseña pa proteha e integridad di representacion di Aruba.

Riba 8 di juli 2025, parlamento a escala e decision, excluyendo Oduber formalmente for di su posicionnan den comision. Esaki a lanta e bataya legal di Oduber, ya cu el a argumenta cu e medidanan a limita su derechonan como representante electo inhustamente.

Den su demanda, Oduber a busca varios remedi cerca corte. Su exigencianan a inclui anulacion di decisionnan tuma pa parlamento pa exclui e for di comisionnan y representacion internacional, y reintroduccion inmediato na tur actividad parlamentario, incluyendo comisionnan y delegacionnan internacional.

El a exigi tambe un prohibicion riba ehecucion di e decisionnan parlamentario te cu un decision final den procedemento ordinario, y un boet di Afl. 25.000 pa cada violacion si gobierno of parlamento no a cumpli.

E ekipo legal di Oduber a argumenta cu su exclusion a viola articulo III.1 di Constitucion di Aruba, cu ta rekeri pa parlamento representa henter e pueblo Arubano, y cu nengando su participacion a crea un “deficit democratico”, privando su votadornan di representacion.

Nan a remarca cu no tabatin un base huridico cla pa su exclusion, contrario na e reglanan huridico estricto pa ministernan bou di leynan di integridad, y cu su derechonan bou di tratadonan internacional di derechonan humano, incluyendo e Convencion Europeo di Derechonan Humano (ECHR) y e Pacto Internacional di Derechonan Civil y Politico (ICCPR), a ser viola.

Pa loke ta e posicion di gobierno y parlamento, nan a contraresta door di enfatisa e autonomia di parlamento den regulacion di su propio miembronan. Nan argumentonan clave tabata cu parlamento ta “doño den su mes cas,” y decisionnan tocante e rolnan di su miembronan den comisionnan y delegacionnan ta cay bou di su discrecion.

Gobierno y parlamento a indica cu e regla di 2019 cu ta prohibi miembronan cu condena penal di representa Aruba den exterior a ser dicidi democraticamente y te ainda ta valido, y alabes a enfatisa cu corte mester eherce restriccion hudicial y evita di interferi cu tumamento di decision parlamentario, di acuerdo cu e principio di separacion di poder.

Oduber a keda liber pa ehecuta tur tarea parlamentario na Aruba, entre otro vota, debati, y propone legislacion. Su exclusion tabata conta solamente pa representacion internacional y miembresia di e comisionnan.

Pa loke ta e rasonamento di corte, hues A.J.J. van Rijen, ken a presidi e caso, a enfatisa e importancia di restriccion hudicial ora ta trata di asuntonan parlamentario interno. Corte a dicta cu e por interveni solamente den circunstancianan excepcional, caminda tabatin un violacion cla di derechonan fundamental.

Corte a haya cu e decision di parlamento no a priva Oduber di su rol parlamentario esencial. E por a vota, debati y entrega proposicionnan ainda, loke ta nifica cu su votadonan a sigui ta representa. E exclusion tabata aplica estrechamente na delegacionnan internacional y cierto comisionnan.

Mas aleu corte a enfatisa cu parlamento tin e derecho pa salvaguardia su integridad y proteha imagen di Aruba den exterior. Permitiendo un miembro condena representa Aruba den foronan internacional lo mina credibilidad.

Mientras cu Oduber a invoca tratadonan di derechonan humano, corte a rechasa su demandanan y a señala e prohibicion riba representacion internacional tabata temporal y mara na su status penal. Pues su derechonan parlamentario nucleo tabata intacto y no tabatin interferencia desproporcional cu su mandato democratico.

Corte a saca un decision cla. E demanda di Oduber contra Presidente di Parlamento (Alfred Sneek) tabata inadmisibel pasobra institutonan, no individuonan, ta carga responsabilidad.

Tur otro demanda a keda rechasa.

Oduber a haya ordo pa paga gastonan huridico, entre otro, Afl. 1.250 na gastonan fiho di corte; Afl. 25.000 pa gastonan di abogado; y gastonan adicional di Afl. 150 pa sirbi e sentencia.

E decision a reafirma e autoridad di parlamento pa regula su propio asuntonan y a proteha su decisionnan di interferencia hudicial, cu excepcion di casonan extraordinario.

E sentencia ta marca un contratiempo pa Oduber, tanto huridico como politico. Su exclusion for di comision y plataformanan internacional ta debilita su influencia, particularmente den formacion di politica exterior y regional. E ta destaca tambe e fragilidad di careranan politico bou di control criminal.

Pa parlamento, e decision ta confirma su autonomia y ta fortalece su man den mantencion di normanan di integridad. Sinembargo, e ta pone tambe un responsabilidad pisa riba parlamentarionan pa eherce e poder aki hustamente, sigurando cu decisionnan no ta ser impulsa pa politica partidista.

E caso a lanta un debate mas amplio tocante etica den funcion publico. E ciudadanonan di Aruba por mira e sentencia como un proteccion necesario pa e reputacion di e isla, particularmente den instancianan regional y internacional. Na mesun momento, e sostenedornan di Oduber ta mir’e como un maniobra politico pa pone un figura di oposicion un banda.