E Comision Economico pa America Latino y Caribe (CEPAL) a informa cu despues di diferente analisis, nan ta spera cu den 23 aña y pa prome biaha, e poblacion di hende grandi na America Latino lo a crece bira mas cu poblacion adolescente.

Segun CEPAL, e region ta cana directo den direccion di “envehecimento” di e poblacion. Asina cu e porcentahe di persona di 60 aña o  mas, lo supera hende cu menos di 15 aña, pa aña 2040.

America Latino y Caribe tin un poblacion di 615 miyon hende, y awor nan ta anticipa cu na aña 2050 America Latino mester yega te 784 miyon di persona. Pero 10 aña mas laat, lo cuminsa un cambio atrobe den cifranan, pasobra e envehecimento di poblacion lo disminui gradualmente.

“Poblacion di region lo sigui crece te aña 2060,  y despues lo cuminsa disminui,”  Paulo Saad, director di centro Latino Americano y di Caribe di Demografia di CEPAL a splica.

“Si algun hende cu ta kere cu e explosion demografico ta un problema, mester lubida esey. E realidad y  desafio di nos region ta e ‘enveheciemento’ di poblacion,” el a splica. E fenomeno lo cambia e tendencia di varios decada, pasobra te aña 1970, Latino America y Caribe tabata un region hoben cu indice halto di fecundidad y nacemento, cu un promedio regional di seis yiu pa cada muhe, y cu un expectativa di bida abao. E tendencia a cambia drasticamente den 25 aña, y awor e region a bay di e region mas hoben te un region mas maduro.

“E indice di fecundidad a cambia di 6 pa 3 yiu pa muhe na 25 aña y awor e promedio di region di Latino America ta bao di e indice di reemplaso, cu ta yega te 2.1 yiu pa un muhe. Si e tendencia lo mantene, anto lo yega un momento cu e poblacion lo cuminsa disminui,” Saad a splica.

E proceso di envehecimento di e region lo wordo analisa na e cuarto conferencia regional entre gobiernonan riba envehecimento y derecho di persona mayor na America Latino y Caribe, cu lo ser realisa na Asuncion, Paraguay entre 27 y 30 di juni.