No henter poblacion ta soporta di mesun manera e aislamento a causa di un estado di alarma. Tin varios factor cu ta influi den e forma di aborda e situacion aki, mientras e pandemia di COVID-19 ta permanece.

Den conmemoracion di Dia Mundial di Conscientisacion di Autismo, Bon Dia Aruba kier trece dilanti con e situacion aki por afecta personanan hoben of muchanan den Spectrum di Trastorno di Autismo (ASD).

Specialistanan a conclui cu aislamento den muchanan y hobennan cu spectrum di transtorno di autismo por ta hopi dificil pa varios motibo. Di un banda, e porcentahe amplio di esunnan cu tin incapacidad intelectual, cu ta haci cu nan no por compronde bon e situacion na e momentonan aki y di e motibo pakico nan a haya un cambio di rutina.

Di otro banda, ta existi cu parti di e sintomanan di spectrum di transtorno di autismo ta consisti di haya dificultadnan cu cambionan, e necesidad di un rutina y un aislamento diripiente ta dificulta su adaptacion, esaki ta exigi cu e famianan mester haci un esfuerso di kibra e rutina y inclui un nobo hopi lihe.

E forma di manifesta stress y ansiedad ta mas limita pa nan, cu tin un registro hopi limita di actividadnan di comunicacion y e manera dicon nan ta manifesta su molestia ta su comportacion.

Algun biaha, specialmente personanan cu incapacidad intelectual, ora ta estableci un rutina esey ta mas facil pa nan. Ademas, e nivel di exigencia social ta menor den ambiente di famia, esaki ta mas faborabel pa nan compara cu otro mas exigente. Sinembargo, e dificultad di regula nan emocion y tolerancia di incertidumbre ta retonan particular di cada un di nan cu ta den e grupo di spectrum di trastorno di Autismo.

Durante e prome dianan di aislamento hopi muchanan y hobennan a ser discrimina,insulta ora nan a sali riba caya. Esaki ta pa via di ignorancia y desconocemento di e sociedad, hopi personanan no tabata sa cu na momentonan algun di e personanan cu por sali for di cas tabata nan, muchanan y hobennan cu ta sufri di autismo, esunnan cu tin mester di e sociedad pa por compronde nan.

Riba rednan social por mira algun mayornan cu pa via di e situacion aki a dicidi di usa un simbolo, un paña blauw den man, pa asina duna a di conoce cu su yiu cu ta sali for di cas tin e condicion aki.

Antonio Guterres, secretario General di Organisacion di Nacionnan Uni (ONU) a duna un mensahe tocante e pandemia COVID-19 y pa esunnan cu por keda mas afecta cu esaki, “Tur di nos mester cumpli cu un tarea pa sigura cu den e pandemia dificil aki, e necesidadnan ta atendi debidamente pa personanan mas afecta, derechonan humano universal, incluyendo derechonan di personanan cu algun incapacidad, no mester keda vulnerabel. Gobiernonan tin e responsabilidad di velar den su contesta mester inclui personanan cu autismo. No tin cu discrimina nan cu ta solicita atencion medico, nan mester sigui haya acceso pa e sistemanan di apoyo necesario pa permanece den nan cas y comunidadnan cu e tempo dificil aki”.

Dilma Arends presidente di Fundacion Autismo Aruba a splica cu den dianan aki, permiti bo yiu pa procesa informacion. E por nifica cu nan por “hunga” of papia di temanan cu ta duna miedo. Pero bo mester t’ey pa duna nan confianza y contesta pregunta.

Keda pendiente pa cambio den rutina y otro señal di stress of trauma. Bo yiu lo mester di sosten adicional si e ta sinti stress of ansiedad.

Sea un fuente di siguransa y positivismo pa yuda bo yiu sinti sigur durante situacionnan cu por duna miedo