Cu e crisis na Venezuela percurando pa situacionnan mas y mas precario pa su pueblo, mas persona ta haya nan mes forsa pa considera maneranan menos legitimo di huy for di e situacion. Fiscal di Ministerio Publico, Rianne Wildeman ta indica cu den OM su investigacionnan ta bin na cla cu organisacionnan criminal ta probechando di e situacion aki y ta birando mas sabi y mas intenso.

Ayera den conferencia di prensa, e fiscal cu ta encarga cu e cartera di traficacion di hende (mensenhandel y mensensmokkel) y siguridad di frontera, Wildeman, a bin na cla cu den e 10 casonan grandi cu a bin dilanti aña pasa di traficacion di hende por mira cu criminalnan ta organisando nan mes mas pa evita di wordo gara. Banda di esaki, e fiscal a indica cu si e mira den e cifranan cu OM tin, e situacionnan di traficacion ta birando mas pisa, envolviendo por ehempel mas trafico di arma ademas di trafico di persona.

Profesionalisacion di trafico di persona ta haci OM su trabou dificil.
OM mas y mas ta mira nan mes man mara den cierto casonan, segun Wildeman, mirando cu ta hopi complica pa por haya declaracionnan y comproba loke cu a pasa, di banda di mensensmokkel, mientras di banda di mensenhandel e ta dificil pa haya denuncia, mirando cu esaki ta envolvi mayoria biaha personanan sin status regular na Aruba, cual claramente no lo kier bay polis bou ningun circunstancia.

No solamente esaki ta crea un obstaculo, si no cu tambe Wildeman a indica cu awo cu a mira cierto casonan bay te corte caba, criminalnan ta percura pa henter e organisacion ta hopi miho. Por ehempel por medio di percura cu tur persona cu mester crusa frontera sa nan storia bon. Asina ta evita cu tin buraconan entre declaracionnan. “Nan sa precisamente kico nan tin cu bisa ora nan yega aki pa preveni cu nos (OM) por comproba e echonan den e caso bon”, Wildeman a splica. “Esaki ta directamente relaciona cu profesionalisacion di e traficacion (mensensmokkel) di persona”.

E articulo principal cu husticia ta uza pa persigui personanan cu ta envolvi den traficacion di hende ta articulo 2:154 di codigo penal di Aruba. Sinembargo, no ta semper e miho opcion pa uza ley penal (strafrecht) den e casonan aki. E fiscal ta haya cu den cierto caso, esaki por perhudica e personanan cu tabata victima di esaki, cual banda di e dificultad pa bin cu suficiente prueba, den contexto di un isla cu poco recurso, ta dificil.

‘Tin agencianan priva di mediacion di empleo pa Venezolano.’
Banda di esaki e fiscal a trece un punto interesante dilanti, esta cu den nan investigacion ta mira e patronchi unda varios persona sin status regular, actualmente frecuentemente Venezolanonan, ta haya manera pa yega aki na Aruba, por medio di paga hopi placa y crea hopi debe. E debe aki nan ta sigui paga aki, unda tin persona cu ta cla pa ricibi nan. Sea nan ta duna nan un luga di keda of ta paga nan placa chikito pa trabou. Den cierto caso, hasta a mira cu despues cu e personanan ta bay of ta deporta, realisando cu e situacion na nan pais di origen no a mehora, ta bin bek y ta bay cerca e mesun hendenan. “Na Aruba tin hende cu ta encarga nan mes di establece arbeidsbureaunan (agencianan priva di mediacion di empleo) pa Venezolanonan. Arbeidsbureaunan di Venezolanonan cu ta traha duro pa poco placa. Tur esaki y tambe nan ta biba riba otro. Nan no ta haci esaki pasobra nan kier pero pasobra e situacion na cas ta hopi malo”, e fiscal a expresa.

OM ta spera di por dedica mas tempo y recurso na e casonan aki, y ta recomenda pueblo di Aruba pa keda alerta y mira bon ken ta e persona cu ta drecha dak of chapi cura cu a bin den bo vecindario diripiente.

 

Comments are closed.