Durante e ultimo aña, estafanan online a surgi dramaticamente y pueblo di Aruba a keda sacudi pa e cantidad di skema y “fake news” cu a circula riba plataformanan di red social. Manipulacionnan di ATM tambe a gara atencion di medionan di comunicacion, y a tuma nota di con rapido e menasanan aki ta evolucionando. Memey di e realidad aki, Financial Intelligence Unit Aruba (FIU-Aruba) ta hunga un rol esencial den protege integridad di nos sistema financiero. Den un entrevista cu Bon Dia Aruba, director di FIU-Aruba, Sr. Angelo Brete, a comparti algun aspecto di e trabao di e unidad, e posicion di Aruba riba nivel internacional, y e vulnerabilidadnan cu ainda tin.
FIU, cual anteriormente tabata yama Melding Ongebruikelijke Transacties (MOT), ta cumpliendo 30 aña di existencia e aña aki, pero ta un entidad cu pa gran parti di su existencia a opera di cortinanan. Sr. Brete ta splica cu desde cu el a bira hefe na 2019, el a haya ta importante pa pone FIU riba mapa internacional. Desde cu a cuminsa cu e iniciativa aki, FIU Aruba a mira un aumento den reconocemento internacional.
E ta enfatisa cu FIU ta un instancia independiente cu ta funciona como un intermediario entre sector priva y autoridadnan hudicial di Aruba. Por ehempel, instancianan manera banco, notario, casino y companianan di seguro, entre otro, tin un obligacion pa reporta actividad financiero sospechoso na FIU. FIU ta analisa e reportahe a base di conocemento tipologico y metodonan di labamento di placa. Si ta haya cu e reportahe ta bal un investigacion, ta entrega esaki na Ministerio Publico (OM). Di e manera aki, FIU ta un instancia cu ta valida casonan sospechoso di crimen financiero, sin investiga nan. E instancia tampoco por acusa un persona di crimen financiero. E hurisdiccion aki ta cay bao OM.
Banda di esey, FIU tin un rol sumamente importante riba nivel internacional. Manera Sr. Brete ta splica, e forsa di un FIU ta den su colaboracion cu otro FIUnan internacional. Un FIU ta existi pasobra Financial Action Task Force (FATF) ta e instancia global cu ta bin cu recomendacion/standardnan pa tur pais cumpli cune pa asina por haci negoshi riba mercado internacional. Un di e recomendacionnan mas importante di FATF ta cu tur pais mester tin un FIU. Aunke e no ta obligatorio, Brete ta splica cu si un pais no tin FIU y pues no ta cumpli cu standardnan internacional, e ta core riesgo di isola su mes for di mercado internacional. Den otro palabra, un pais sin un FIU ta ser considera un pais riesgoso pa comercio, cual ta causa cu otro pais no lo kier haci negoshi cune.
FIUnan rond mundo ta comparti conocemento cu otro. Tambe nan ta comparti inteligencia, cual ta diferente cu evidencia, segun Brete ta splica. Inteligencia ta constitui mas di data di transaccionnan. Un FIU por tin informacion tocante transaccionnan financiero sospechoso, pero no por investiga mas leu cu esey. Buscamento di evidencia ta cay e ora den man di OM.
Tendencia di crimennan financiero na Aruba y otro vulnerabilidad
Segun un rapport di FIU Aruba di 2024, reportahenan di posible labamento di placa ta un actividad cu FIU ta investiga mas, sigui pa corupcion y soborno, financiamento di terorismo y fraude/estafa.
E director ta enfatisa cu “labamento di placa” ta un container begrip. Hopi ta pensa cu labamento di placa ta relaciona cu droga so, pero labamento di placa por ta relaciona cu otro manera di haya placa ilicitamente. E por ta relaciona cu atraco di banco, extorsion pa cash of otro tipo di crimen. Pues tin diferente “grondsdelicten” cu ta considera bao labamento di placa, Brete ta splica.
E placa ilicito ey ta ser poni back den e sistema financiero di Aruba via metodonan cu ta parce legal. Por ehempel door di establece restaurant of cumpra y bende cas. Labamento di placa por ta conecta cu corupcion of fraude tambe, manera malversion.
Individualnan inocente tambe por keda afecta door di e tipo di actividadnan criminal aki. Por ehempel, un persona por ser acerca pa otro pa manda placa pa un pais. E persona aki por bisa cu e ta indocumenta y pues tin miedo cu por ser deporta. E personanan aki por hasta ofrece pago na e victima pa manda placa. Esaki e ta haci hopi biaha no solamente cu un persona, sino cu mas.
E victima di e manera aki por ser usa—sin cu nan sa—pa facilita transaccionnan criminal.
Na Aruba, Sr. Brete ta subraya cu e sector di real estate, en particular, ta keda hopi vulnerable pa crimennan financiero.
Aunke a haya mas di 61.000 melding di transaccionnan inusual den 2025 (mas cu añanan anterior), e sector di real estate no ta meld hopi mientras cu riesgo ta grandi. Un ehempel di esaki ta relaciona cu trafico di hende.
Aunke no tin evidencia cu esaki ta pasando na Aruba, Brete ta bisa si cu e sector ta hopi vulnerable pa esaki y ta posible cu e ta pasando, specialmente ora ta considera cu e sector ta mirando un crecemento fuerte. Brete ta sigui splica cu ta dificil pa investiga casonan asina pasobra victimanan casi nunca ta reporta e crimen pa via di miedo of extorsion.
Den region di Caribe, tin varios caso unda casnan ta ser cumpra door di stranhero y verhuurd pa turistanan. Pero a nota un tendencia cu e casnan aki ta ser verhuurd casi exclusivamente pa hende muher so, cual por señala cu nan ta ser usa pa prostitucion. Airbnb ta keda vulnerable pa esaki. Y mirando cu na Aruba e sector aki no ta bon regula, ta posible cu e tendencia aki ta presente riba nos isla tambe.
Un otro buraco cu ta existi na Aruba ta e falta di monitor actividad di criptomoneda. Aki na Aruba no tin proveedor di activo virtual oficial, cual ta un entidad cu ta sirbi como intermediario transaccionnan cu criptomoneda. Sinembargo, FIU ta ser notifica toch di cierto transaccionnan via criptomoneda na Aruba, mayormente door di FIUnan internacional.
FIU Aruba actualmente no por mira transaccionnan di criptomoneda, pasobra esakinan no ta pasa via e canal tradicional na Banco Central. Transaccionnan ta pasa door di un ‘block chain’. Si Aruba tabatin e entidad referi como VASP, nan lo ta obliga di reporta cerca FIU. Banco central tambe lo mester duna permiso pa e VASPS aki opera riba e isla, Brete a splica.
Aruba bon para, pero falta mas
Na Aruba no tin legislacion pa establece un VASP, cual por haci analisis di criptomoneda un poco mas complica. FIU Aruba ta basta digitalisa, unda Brete a afirma cu gobierno a inverti casi 4 miyon pa modernisa su sistema. Aunke esaki sigur ta un paso den bon direccion, ainda no tin fondo suficiente pa establece un VASP of pa haya hermentnan sofistica cu por analisa criptomoneda. Brete a splica cu esakinan ta hopi caro, unda algun di nan por hasta costo mas cu shen mil florin tur luna.
Asina mes, Brete ta enfatisa cu gobierno di Aruba semper a para tras di e cambionan legal cu tin mester. Esaki pa preveni consecuencianan grandi pa e pais den mercado internacional. Si no sigui cumpli cu standard internacional nos ta cay den problema grandi pasobra nos economia ta depende hopi riba comercio for di exterior. Si Aruba ser considera como pais riesgo, banconan internacional no lo kier haci negoshi mas cu nos, y nos ta enfrenta un golpi enorme na nos economia. Y esaki ta aplica tambe pa otro pais.
Pa loke ta Aruba, Brete a señala cu e isla ta bon para den evaluacion di cumplimento. Manera el a conta, Aruba a score hopi bon den evaluacion di CFATF (FATF di region Caribe) den cumpli cu standardnan pa combati labamento di placa, financiamento di profileracion y financiamento di terorismo. Aruba ta entre tres pais den Caribe cu a score bon.
A pesar di demostra compromiso pa cumpli, Brete ta señala cu e sector publico por hunga un rol mas fuerte, specialmente pa loke ta aplicacion di ley y aliniacion cu diferente entidad gubernamental. Por ehempel, tin un ley na Aruba cu entidadnan publico sui generis manera SERLIMAR y organisacionnan unda gobierno tin 100% shares manera SETAR, AAA etc. Tambe por haci melding cerca FIU. Esaki ta algo cu e companianan aki mes no ta haciendo ainda, segun Brete ta splica, pues tin un falta den implementa e legislacion aki.
Pues, aunke Aruba no ta den riesgo di perde confiansa den mercado internacional, ta importante pa keda consciente cu vulnerabilidad y buraconan ta persisti, specialmente unda intensidad di cash, structuranan legal, transparencia di propietario y vulnerabilidad di integridad ta topa otro.



