Recientemente un studiante cu ta prefera di keda anonimo a acerca Bon Dia Aruba cu un frustracion cu e ta pensa merece atencion. E studiante ta conta Bon Dia Aruba cu den su perspectiva studiantenan cu no ta caba nan estudio den cuatro aña, hopi biaha ta wordo descarta.

E studiante ta remarca cu hopi studiante cu tin vertraging cu nan estudio, of cu den proceso di ta un studiante ta bira mama, hopi biaha ta wordo mira cu mal cara. “Ultimamente manera mi ta echt struggling cu e presion di mi famia na Aruba pa haal mi diploma. Awor misa yen hende cu a bin Hulanda y for one reason or another tin studievertraging. E presion di sociedad di Aruba ta haci cu studiantenan akinan ta haci nan mes mentalmente malo paso nan ta sinti nan mester caba den 4 aña. Ya tin studiantenan cu a bin y despues di dos aña a cambia estudio of studiantenan cu a get a burn out y no a sigui. Pero nunca nos no ta tende di nan, pasobra Aruba kier broma so di esunnan cu si a caba den tempo stipula”, e studiante ta remarca.

Efectonan secundario
Despues di un tempo, cosnan ta bira mas duro. Mirando cu hopi studiante despues tin cu cuminsa traha tambe y no por keda solamente depende di DUO pa sobrevivi. Esaki riba su mes tambe ta pone un extra peso riba e siñamento ya cu nan ta fisicamente cansa tambe.

“Mi ta egt haya hende na Aruba mester sa di efectonan secundario cu bay studia afo ta bin cu ne. Caba un estudio den cuatro aña ta e norm y e masters den dos. Pero, esey ta pasa solamente si tur cos bay perfecto. Studiantenan manera ami mes cu ta un poco atras cu mi estudio y mi familiarnan ta yama mi desapunta. Pero ainda mi ta sigui pa dilanti, plus mi ta traha parti time tambe”, e hoben ta subraya.

Sistema ta traha en contra
Otro cos cu hende no ta tuma na cuenta, segun e studiante ta cu studiantenan di Aruba cu ta bin Hulanda ta conta cu desbentaha cultural grandi mirando cu e diferencianan entre e paisnan ta enorme. E sistema di scol mes na Hulanda ta haci un poco imposibel pa e studiante caba na un tempo adecua. “Mi mes ta purbando di caba mi tesis e block aki, pero si mi no haal e, e ora ta te otro aña escolar atrobe. Pues esey ta hunga un rol. Tin ora bo ta faya un examen, dos of tres biaha y bo mester warda aña bolter pa bo por ripiti esaki pasobra esey ta regulacion di scol. Pues bo ta keda warda largo pa bo por yena e studie puntenan cu bo falta. Esaki ta algo cu ta bira dificil pa splica, con tempo ta bay perdi”,e hoben ta splica.

Solucion
Segun e hoben, e solucion pa por salba hobennan cu ta bay studia afo tocante e presion aki ta simplemente cuminsa papia cu nan desde trempan tocante e obstaculonan cu por bin den caminda.

E ta esencial pa cuminsa duna charla na scolnan manera Colegio y EPI pa studiantenan ta alerta cu tin ora desbentahanan por bin, pero esaki no kiermen cu nan estudio ta menos valido. E ta remarca cu mester duna balor na tur e studiantenan cu tin e curashi di bin studia aki na Hulanda. Cu nan dura cuatro, shete of dies aña mes pa caba, nan toch ta sali cu nan diploma den man. E caminda cu cada studiante lo tuma ta diferente paso nos cada un ta unico y esey ta algo cu e pueblo di Aruba no mester lubida.

E ta tuma iniciativa di mayornan tambe pa percura cu nan yiu no ta sinti nan mes bou un presion asina inmenso cu nan ta haci nan mes malo. Ta yuda un studiante inmensamente ora nan mayornan ta para nan tras y ta duna nan sosten na luga di bisa nan yiu con desapunta nan ta.