FILE - A view of the exterior view of the International Criminal Court in The Hague, Netherlands, on March 31, 2021. The chief prosecutor of the International Criminal Court sought urgent clearance Monday, Oct. 31, 2022 from the court's judges to resume investigations of war crimes and crimes against humanity in Afghanistan, saying that under the country's new Taliban rulers “there is no longer the prospect of genuine and effective domestic investigations” in the country. (AP Photo/Peter Dejong, File)

(AP) — Huesnan a aproba un solicitud di fiscal di Corte Criminal Internacional (ICC) pa bolbe habri un investigacion riba crimen di guera y crimen contra humanidad na Afghanistan, bisando cu autoridadnan Afghano no ta ehecutando investigacionnan significativo riba e supuesto crimennan.

E corte a anuncia e decision dialuna, bisando cu autoridadnan na Kabul no a establece cu “Afghanistan a investiga, of tabata investigando, den un forma cu ta cubri henter e alcance di investigacionnan segun intencion di Fiscal y cu lo hustifica un aplazamento maske parcial di e investigacionnan di e corte.”

E decision ta yega un aña despues cu fiscal Karim Khan a anuncia cu e tabata kier reanuda un investigacion di ICC riba Afghanistan pasobra bao di e gobernantenan Taliban nobo na e pais, “ya no tin prospecto di investigacionnan domestico genuino y efectivo” na e pais.

Huesnan na e corte global a autorisa un investigacion di predecesor di Khan, Fatou Bensouda na 2020 cubriendo ofensanan supuestamente cometi pa forsanan di gobierno Afghano, e Taliban, trupanan Mericano y operativonan di inteligencia stranhero Mericano bayendo back na 2002. Merca no ta miembro di e corte y no ta reconoce su hurisdiccion.

E decision pa investiga Mericanonan a conduci e administracion di Trump na pone sancion riba Bensouda, kende desde e tempo ey a bandona su cargo. Sinembargo, a pausa e investigacion despues cu autoridadnan Afghano a pidi pa tuma over e caso – loke ta conoci na e corte como solicitud di aplazamento.

ICC ta un corte di ultimo recurso, estableci na 2002 pa procesa tur acusacion di atrocidad na paisnan cu no por of no ta dispuesto pa trece e autornan na husticia – conoci como e principio di complementariedad.

Na momento cu aña pasa Khan a busca pa bolbe habri e investigacion di e corte, el a bisa cu awo e tin plan pa enfoca riba crimennan cometi pa Taliban y e afiliado Afghano di e grupo Estado Islamico, agregando cu e ta bay resta prioridad di otro aspectonan di e investigacion.

Tocante su decision pa no duna prioridad na otro aspectonan di e investigacion mas, incluyendo acusacionnan di crimen contra Mericanonan, Khan a bisa aña pasa cu su oficina ta “bay keda bibo den su responsabilidadnan di preservacion di evidencia, na e grado nan cual presenta, y promove esfuersonan pa responsabilisacion dentro di e marco di principio di complementariedad.”

Huesnan a bisa den nan decision dialuna cu nan decision pa autorisa e reapertura di e investigacion ta cubri tur acusacion di crimen, loke ta nifica cu ta inclui acusacionnan di crimen cometi pa personal Mericano. Sinembargo, ta keda na Khan dicidi ki acusacionnan ta bay investiga.

Na 2016, prome cu a busca autorisacion pa habri un investigacion di escala completo na Afghanistan, fiscalnan di ICC a bisa cu trupanan Mericano y CIA por a tortura y maltrata hende den centronan di detencion na Afghanistan, Polonia, Romania y Lithuania. E decision di Khan aña pasa pa no duna prioridad na e acusacionnan aki a genera critica di activistanan.

Den respuesta na e decision di e corte dialuna, Patricia Gossman, director asocia pa Asia pa Human Rights Watch a bisa: “E reanudacion di e investigacion di Corte Criminal Internacional na Afghanistan mester adresa crimen serio na man di tur banda den e conflicto, incluyendo forsanan Mericano, pa trece husticia hasta ora e paisnan mas poderoso ta involucra.”