Durante un conferencia di prensa di minister di Infrastructura, Medio Ambiente y Desaroyo Teritorial, Marisol Lopez Tromp, el a duna di conoce e maneho nobo pa loke ta trata tereno di huur, loke nan ta yama ‘huurgrond’.

Lopez Tromp a señala cu gobierno tin esaki como un prioridad y departamentonan concerni ta den preparacion pa inscripcion y registracion, tambe pa haya sa cua ta e proceduranan y kico ta e pasonan pa un persona cu kier planta of tin algun interes pa agricultura por tuma luga.

Asina mes, el a menciona cu na e momentonan aki e pais y henter mundo ta pasando pa un situacion dificil di loke ta trata e efectonan di COVID-19, y di esey el a afirma cu ta pone enfasis riba loke e hendenan local y comunidad por haci, pa por yuda recupera un parti di economia y specialmente e parti di alimento y plantacion.

Lopez Tromp a splica cu e situacion ta cu tin ciudadanonan cu tin terenonan huur cu a acerca pa DIP y kier follow up nan peticion of paga acuerdonan cu nan tin den ultimo temponan. Aunke esey no ta disponibel ainda, pa motibo cu gobierno aworaki ta ocupa mas tanto di carta di reservacion y renoba cas.

Asina mes, cu aworaki ta e momento pa loke ta terenonan pa agricultura. Segun ley di zonificacion, e terenonan cu ta bin na remarca ta ubica den diferente bario den cual lo otorga terenonan pa huur.

Tereno pa huur of ‘huurgrond’, di esaki el a splica cu den comunidad ta conoci cu hende ora nan ta haya carta di reservacion pa traha cas, lo haya esaki via erfpacht cu ta destina pa traha cas. Pero tin hende cu ta haci peticion pa bin cu proyecto, terenonan comercial cu tin un procedura pa cu esaki; y na final despues di cumpli cu tur rekisito, ta haya nan tereno.

Tambe ta existi propiedad di hendenan cu ta utilisa pa diferente cos, cas, proyecto, huur, entre otro pero esey ta di nan. Den caso di ‘huurgrond’, Lopez Tromp a informa cu ta un tereno di gobierno cu por usa, por ehemplo pa planta of cria bestia, pero na e momentonan aki nan lo dirigi pa e parti di plantacion.

Di esaki, el a specifica cu acuerdo ta wordo cera pa 5 aña, Departamento di Infrastructura y Planificacion (DIP) tin un lista di ultimo 10 aña cu aproximadamente 1.280 persona cu tin tereno huurgrond, cu na e momentonan no ta specifica si e hendenan ey plantando. Si algun di nan no ta usa tereno pa plantacion of si nan no ta interesa mas den esey, por ta tambe cu algun di nan tin acuerdo cu a vence y kier prolonga.

Pa e motibo aki, e siman aki desde awe 20 di april DIP a cuminsa cu inscripcion y re-incripcion pa loke ta huurgrond via online, pa via di shelter in place. Lopez Tromp a sigura cu cada ciudadano cu tin esaki pa haci uso di e oportunidad aki via e website www.dip.aw y asina sigui e pasonan y descarga e formularionan.

Di su parti, Haime Croes, director di DIP a trece dilanti cu esaki ta un proyecto cu nan ta haci hunto cu DNM, Santa Rosa y Departamento di Asuntonan Economico cu ta yama ‘Ban sembra awe y ban cosecha mañan’.

“Nos kier haci e parti di agricultura un sector di nos economia,” Croes a declara. Asina mes como a enfatisa cu terenonan cu ta pa huur no ta pa traha cas y gobierno no lo duna esey mas.

Croes a señala cu e tereno di huurgrond ta pa planta solamente, esey ta e meta pa structura den un forma cu nan no ta bay kita tereno. Loke nan kier haci ta pa hende cu tin tereno tin cu planta riba esaki.

Croes a bisa cu actualmente nan tin cifranan cu compara cu otro sectornan di economia ta hopi abou, tambe el a comenta cu tin hendenan nobo cu kier planta. Pa e motibo aki, nan a bin cu e sistema pa cuminsa comercialisa e sector aki. Tin diferente grandura pa cu e terenonan cu ta cuminsa desde 300 vierkantemeter, cu ta pa hende cu kier planta pa nan mes, 2.000 vierkantemeter y pa esunnan cu kier presenta un plan pa informa kico lo bay planta. Tambe esun di 10.000 y bay ariba cu ta esun cu mester presenta un business plan.

Ta importante pa enfatisa cu e terenonan mester tin plantacion henter aña, di mesun forma Croes a expresa cu nan ta trahando pa loke ta trata e parti di awa pa motibo cu esey tabata un di e problemanan semper y nan ta yegando den esaki, ademas cu e tereno mester wordo cera pa asina laga sa cu ta wordo usa pa planta.