E refineria di Aruba por mustra bieu y tur kibra, pero e esencia di e instalacionnan ta den bon condicion y tin un mercado pa su productonan. Asina Karl Welch, un di e partnernan di Quanten Consortium Aruba LLC a bisa Bon Dia Aruba. Manera ta conoci, QCA LLC a haya e oportunidad pa explora y realisa e proyecto pa renoba y bolbe pone e refineria di Aruba den operacion. Un proyecto cu hopi hende ta mira como casi imposibel mirando e condicion fisico di e instalacionnan y tambe e mercado mundial.

Welch a bisa Bon Dia Aruba cu e financiamento di 3.5 biyon ta cla y cu e companianan renombra manera KBR, McDermott, y Honeywell ta cla pa cuminsa unabes cu firma cu Aruba.

E idea pa bay tras di e proyecto di refineria a bin di Karl Welch, kende conoce Aruba bon y tin su yiu homber ta biba aki. El a mira e potencial y acerca Jeff Meyers di Quanten cu e proposicion. Y hunto a logra crea e consorcio cu a presenta e miho opcion pa considera, segun Refineria di Aruba.

Di musica pa refineria

Karl Welch conoce Aruba desde 1987, unda e tabata e persona tras di cortina pa produci y promove festivalnan di musica internacional na Aruba. Su specialidad no ta refinahe, sino trece partidonan hunto pa produci un producto. Welch pa hopi aña tabata productor di festivalnan grandi na Aruba, cuminzando cu e Aruba Jazz and Latin Music Festival, cu tabata patrocina pa Gobierno di Aruba como un instrumento pa atrae un otro grupo di turista. “Nunca a wak mi riba e escenario mi mes. Mi trabou como productor y promotor, tabata encera cumpra of huur e servicio y talento. For di e escenario, te na e ekiponan di zonido. Y ta esaki mi ta haciendo awor aki tambe. Mi ta un di e accionistanan, y locual nos a logra ta haya companianan interesa pa brinda nos e servicio.” El a enfatisa McDormett y KBR ta e talentonan grandi. Honeywell cu a traha pa hopi aña na Aruba conoce e refineria bon y nan lo ta bek. Nan sa kico tin y kico mester sosode. Pues, QCA LLC ta paga companianan pa bin ehecuta e diferente trabounan y lo haci uzo di e conocemento cu tin na Aruba pa opera e refineria. “ “Aruba ta mi di dos cas, unda mi yiu homber ta biba, e ta algo personal. Nos por a wak cualkier otro refineria. Pero esaki tabata mi oportunidad pa bisa Aruba danki pa tur e oportunidadnan cu a duna mi,” Welch a bisa.

Inversion atractivo

Segun QCA, tin diferente motibo pakico ta mira e refineria di Aruba como un inversion atractivo. “Ora ta bisa cu e industria petrolero ta den su ultimo ciclo, e no ta nifica cu pa otro aña lo no tin mas refinahe. Berdad a pone un meta di 2050 of 2060 pa yega na un produccion di energia basa unicamente riba fuentenan renobabel. Pero corda cu ainda tin 30 pa 40 aña pa bay. Esey ta un tempo largo pa e industria petrolero florece. Prijs di petroleo a cuminsa subi, cu ta indica cu tin interes ainda. Den e proximo 30 a 40 aña nos por tuma e negoshi cu un Shell, un Chevron y otro multinacional cu ta cera nan refinerianan. Nan por ta stop di maneha refineria pero nan no ta stop di busca petroleo.” E plan ta pa QCA LLC fungi como e entidad pa procesa e productonan pa e companianan aki mientras cu e industria lo cambia di enfoke. “Despues di 30 a 40 aña lo por ‘retro-fit’ e refineria na Aruba pa bira un refineria di LNG y usa e tereno pa genera energia renobabel y hasta exporta esaki. Cu tempo, e lo keda transforma den algo otro.”

Acuerdo di Clima di Paris

E siman aki, e American Petroleum Industry a anuncia di ta sostene e intencion di Presidente Mericano pa bolbe drenta e acuerdo di Paris, pa mitiga efecto riba clima. Karl Welch a bisa cu e refineria lo cumpli cu standardnan di sostenibilidad dirigi pa reduci su emision di gasnan peligroso. “Nos lo reconstrui e refineria pa cumpli cu e standard y norma internacional pa reduci e impacto riba medio ambiente. Nos tin e financiamento, e placa suficiente pa haci e inversionnan aki. Nos tin como consehero Daniel Kammen, Profesor di Energia den e grupo di Energia y Recurso na Universidad di Berkeley, kende lo percura cu nos ta cumpli cu tur exigencia.”

Daniel Kammen tabata apunta pa Presidente Barack Obama como e Enviado di Energia den Departamento di Estado. Dammen ta un cientifico reconoci, experto den energia renobabel y tabata e autor coordinado di e Panel di Cambio di Clima Intergubernamental cu a gana e Premio Nobel di Paz na 2007, pa e rapport ‘Climate Change 2007, assessing man-made global warming.’

“E enfoke di e QCA ta pa refineria traha riba energia renobabel, entre otro panel solar. Pero tambe ta considera uso di LNG cu tin menos impacto pa medio ambiente. Na e momentonan aki tambe ta buscando forma con pa capta e CO2, y usa esaki por ehempel pa cria algae cu ta bira base di combustibel limpi. Nos ta trahando riba algun proyecto creativo,” Welch a bisa.

Eagle LNG

QCA LLC ta consciente cu Gobierno a caba di firma cu Eagle LNG y Welch a bisa cu e tin fe di lo por traha cu e compania aki. Pero QCA mes tin plan pa LNG. “Eagle LNG kier trece LNG pa Aruba. Pero e LNG cu nos kier trece, ta pa crea energia pa e refineria y si por, hasta pa WEB. Pero si nos haci e planta suficiente grandi, nos lo por distribui LNG pa otro islanan den region. Y esey lo bira un producto di exportacion di Aruba.

3.5 biyon

Karl Welch ta sigura cu e financiamento pa e reconstruccion di e refineria y su facilidadnan na San Nicolas y Cura Cabay ta cla. “Berdad ta cu 3.5 biyon dollar ta un suma halto, pero e financiadonan ta cla. Nos no ta Valero, of Citgo cu tin directivanan cu ta rekeri cu tur aña mester produci algun biyon di ganashi. Nos no tin esey.” Welch ta sigura cu e interes di otro companianan cu ta den e industria ta interesa pa traha cu QCA y e refineria na Aruba. “Esaki ta un bon proyecto. E ta sali di un pensamento di continuacion. Nos lo no rekeri biyones di ganashi pa aña. Ganashi mesora lo ta bon bini, pero nos no ta un compania cu tin cu produci e tipo di ganashinan manera un multinacional ta rekeri pa produci.” Den opinion di Welch, si por logra un operacion cu ta brinda trabou y ta produci bon pa Aruba, e ta nifica produci bon pa QCA cu ta haci posibel pa paga e mas di 3 biyon dollar di inversion mas lihe posibel. “Nos lo tin mas di 20 aña pa paga e placa.”

Un bon waf

E ta subraya cu e refineria di Aruba ta un oportunidad di negoshi hopi atractivo. E barconan mas grandi na mundo por drenta e waf. Esaki no ta posibel na diferente refineria rond mundo cu ta haci esun di Aruba hopi atractivo. Mas ainda, Aruba ta ideal pa e ruta di transporte marino, cerca di Sur America, cerca di Canal di Panama, cu ta facilita transporte pa Europa, Africa y hasta Asia. Tin un mercado pa e producto cu Aruba a crea. “Y esey tabata sin e Catcracker cu nunca a produci na Aruba. QCA tin e catcracker pa produci gasolin caba y lo sigui riba produccion di diesel y jetfuel y otro productonan cu ta necesario.”

Segun Welch, e refineria ta hopi bon ubica y por tin su edad, pero no ta cla stop di funciona. “E refineria no ta esun di mas bunita, pero e ta den bon condicion,” Karl Welch a sigura. “Nos lo trece tecnologia nobo pa Aruba y permiti localnan pa participa na programanan pa nan siña habilidadnan nobo, pa medio di programanan di incubador, unda ideanan nobo lo por nace y haya forma. Logico nos lo trece algun hende, pero nos lo haci uso di e talento cu tin y trece nan hunto.”

Potret: Ret Karibense.