Un Ley di Reino nobo dentro di Reino Hulandes a ser pasa pa preveni desaparicion di reglamentonan conhunto importante. Esakinan ta reglamentonan cu tin añanan na vigor y riba cual e paisnan di Reino, incluyendo Aruba, ta depende den nan gobernacion y cooperacion diario. E Ley di Reino riba Principionan di Delegacion, articulo 38, inciso 2, Statuut pa Reino tin un proposito basta simpel en realidad: evita cu acuerdonan cu ta funciona bon ta caduca diripiente pasobra nan no tabata cumpli mas cu rekisitonan constitucional nobo.
Debi na un amienda recien di e Statuut di Reino – e base riba cual Hulanda, Aruba, Corsou, y Sint Maarten ta coopera – asina yama “algemene administratieve maatregelen voor het Koninkrijk,” (medidanan administrativo general pa Reino) of AMvRBs, no por existi mas sin un base huridico. Hopi di e AMvRBnan aki a ser adopta anteriormente cu e consentimento di e paisnan, pero sin un ley formal como base.
Te cu aña pasa, esaki no tabata un problema. Sinembargo, e amienda na e Statuut a nifica cu e regulacionnan aki lo a caduca automaticamente dentro di cuater aña. Esaki a causa preocupacion, ya cu algun di e Decretonan aki ainda ta contene acuerdonan esencial cu ta ser usa diariamente den practica, por ehempel, den e areanan di nabegacion, seguridad social, ayudo humanitario, y operacion di Ministerio Publico den e parti Caribense di Reino.
P’esey e cuater gobiernonan conhuntamente a dicidi pa crea un Ley di Reino nobo cu lo duna e regulacionnan existente aki un base huridico oficial, exactamente manera e paisnan tabata pretende e tempo ey. Esaki no ta tocante politica nobo, pero tocante salbaguardia acuerdonan existente. E memorandum di splicacion ta haci esaki bon cla: e ley no ta cambia nada substancialmente, pero solamente ta garantisa cu e acuerdonan aki no ta ser revoca automaticamente, loke, segun e paisnan, lo causa problemanan indeseabel.
Esaki ta di gran importancia pa Aruba. Aunke algun di e dies decretonan envolvi ta afecta principalmente Corsou y Sint Maarten, nan tur tin un impacto indirecto riba funcionamento di Reino den su totalidad. Aruba ta un pais autonomo pero ta coopera cu e otro paisnan riba diferente tereno. Door di retene e AMvRBnan aki, e colaboracion aki lo keda stabiel, cla y legalmente sano.
Algun di e medidanan administrativo general (AMvRB) ta relaciona cu desmantelacion di Antias Hulandes riba 10 di october 2010. E tempo ey, Corsou y Sint Maarten a bira paisnan separa dentro di Reino, y Boneiro, Sint Eustatius, y Saba a haya e status di municipionan special di Hulanda. Pa garantisa un transicion suave, varios AMvRB a ser adopta e tempo ey, cu ta regula con derecho, obligacion, debe y institucionnan lo ser traspasa pa e structuranan constitucional nobo. E regulacionnan aki semper tabata destina pa ta permanente, ya cu nan ta pertenece na responsabilidadnan legal y acuerdonan financiero cu ta relevante ainda. Si nan mester a caduca awor, buraconan legal lo a surgi den areanan manera sucesion legal, areglonan financiero y seguro social. Esaki por conduci na incertidumbre pa tanto ciudadanonan como e instancianan gubernamental envolvi.
Banda di esaki tin medidanan administrativo general (AMvRB) cu tin decadanan na vigor na nivel di Reino y ta importante pa tur pais, incluyendo Aruba. Un di esakinan ta e decreto cu ta regla e tareanan humanitario di Cruz Cora den henter Reino. Cruz Cora ta un solo organisacion activo tanto na Hulanda como den Caribe. E tareanan delinea den e decreto aki—ayudo na esnan herida, esnan malo, presonan y otro gruponan vulnerabel—ta basa riba tratadonan internacional, incluyendo e Convencionnan di Ginebra. Si e decreto mester a ser aboli, e base huridico pa e operacionnan di e organisacion aki lo a bira cla. Pa un isla manera Aruba, cu por conoce condicionnan di tempo extremo, calamidadnan, of accidentenan grandi, un structura humanitario robusto, di henter Reino ta crucial. E existencia continuo di e decreto aki ta sigura cu e esfuersonan di ayudo di Cruz Cora ta keda legalmente sano den henter Reino.
Otro Decreto Real cu lo keda reteni ta esun cu ta regarda e Medaya di Boluntario pa Orden y Seguridad Publico. E medaya aki ta ser otorga na boluntarionan cu ta contribui na seguridad, por ehempel, den combatimento di candela of otro formanan di aplicacion di ley. E reglamento ta conta pa henter Reino. Door di sigui reconoce legalmente e medaya aki, boluntarionan na Aruba lo sigui haya reconocemento comparabel cu esun di otro paisnan.
Mas aleu, un areglo di cooperacion importante cu Sint Maarten, cu a keda introduci despues di 10 di october 2010, lo keda vigente. E areglo aki ta draai rond di plannan di accion pa cierto tareanan nacional cu no tabata suficientemente desaroya e tempo ey. Tur plan awor a keda cla pa Corsou, pero na Sint Maarten, procesonan relaciona cu detencion y polis ta andando ainda. Aunke cu e reglamento specifico aki no ta conta directamente pa Aruba, e ta importante pa funcionamento di Reino den su totalidad. Ora un pais haya ayudo pa desaroya tareanan esencial, e ta contribui na stabilidad di henter Reino. Un Sint Maarten stabiel ta nifica tambe un Reino stabil, y esey ta na bienestar di Aruba.
Pa Aruba e componente maritimo di Ley di Reino ta particularmente significativo. E ley ta sigura cu e disposicionnan di consenso di e Decreto di Barco 2004 ta keda valido. E provisionnan aki ta parti di un cuadro di seguridad internacional pa envio. Nan ta surgi for di entre otro e Convencion di SOLAS, cu ta establece normanan mundial pa garantisa e seguridad di bida riba lama, y e Codigo ISPS, cu ta concerni e seguridad di barco y instalacionnan di waf.
Den practica esaki ta nifica cu wafnan di Aruba, cu ta hunga un rol crucial den turismo crucero y nabegacion regional, ta sigui cumpli cu obligacionnan internacional. Sin e provisionnan aki, Aruba lo por confronta dificultad cu wafnan internacional, companianan di barco, y aseguradonan. E consecuencianan economico lo ta notabel mesora, specialmente pa turismo, cu ta depende di un sector portuario sigur y internacionalmente reconoci.
Un otro componente importante di e Ley di Reino ta regarda financiamento di Fiscalia General. E oficina aki ta opera simultaneamente den varios pais den Caribe y ta encarga cu funcionamento di Ministerio Publico, persecucion penal, y supervision di cumplimento cu ley. Pa Aruba, ta esencial pa e financiamento di e Ministerio Publico aki keda stabiel y legalmente cla. Sin un base legal, lo surgi incertidumbre tocante presupuesto y responsabilidadnan, loke por tin un impacto directo riba aplicacion di ley penal riba e isla. E fundeshi aki ta sigura cu e Ley di Reino nobo.
E hilo comun den e Ley di Reino aki pues no ta e introduccion di regulacionnan nobo, sino e preservacion di e structuranan existente cu tin añanan ta funcionando bon. E gobiernonan di tur pais a sinti cu esaki no mester a bay perdi pa medio di un amienda tecnico di e Statuut. Door di promulga e Ley aki, acuerdonan entre e paisnan ta keda cla, stabiel y legalmente hancra, exactamente manera nan tabata originalmente destina.
Pa Aruba, esaki ta nifica paz y claridad. E stabilidad di regulacionnan maritimo, e continuidad di ayudo humanitario, e reconocemento di boluntarionan, y e seguridad dentro di e sistema hudicial ta garantisa. Reino lo sigui coopera di e mesun manera cu antes, pero awor cu un base huridico mas solido.
E Ley di Reino nobo ta di naturalesa tecnico, pero su consecuencianan ta concreto. E ta proteha e acuerdonan cu ta forma e fundeshi di cooperacion dentro di Reino. Pa Aruba, cu ta depende hopi riba reconocemento internacional den e industria di nabegacion, un estado di derecho cu ta funciona bon, y structuranan humanitario fuerte, esaki ta trece trankilidad. E ley ta haci exactamente loke e ta supone di haci: zorg pa tur cos sigui funciona manera mester ta, sin confronta e paisnan cu caos huridico innecesario of incertidumbre.



