Ayera mainta durante un conferencia di prensa minister di Finanza, Asunto Economico y Cultura Xiomara Maduro, a splica e situacion financiero di Aruba pa loke ta trata cifranan di mitar di aña 2020.

Minister Maduro a trece dilanti e cifranan te cu di dos kwartaal di pais Aruba (Uitvoeringsrapportage), cual ta duna un indicacion pa cumplimento cu presupuesto 2020.

El a menciona cu a manda e cifranan aki tambe parlamento di Aruba y CAft pa asina nan duna nan bista riba e informacion aki cu ta trata entrada y gasto di operacion, pero tambe loke ta trata posicion di liquidez, financiamento di debe, tambe gastonan di personal, informacion di cada ministerio, entre otro.

Minister Maduro a splica algun punto di e rapport, unda a señala cu entrada di pais Aruba tabata presupuesta AWG 885,437 miyon; di esey a haya AWG 518,074 miyon, cu den porcentahe ta 58.5%, te cu luna di juni.

Di loke ta trata gasto Maduro a expresa cu nan a presupuesta AWG 2.152,433 miyon di cual nan a realisa AWG 798,611 miyon, equivalente na 37.1%.

Tambe minister Maduro a declara cu ora Covid-19 a drenta Aruba, gobierno a purba di wanta tur loke tabata gastonan no tanto necesario, pero cu den transcurso di aña e gastonan aki tin cu wordo realisa.

Otro indicador di cual el a papia tabata proyeccion di e deficit di e aña aki cu ta core den AWG -1.266,996 miyon y loke a realisa te luna di juni ta 22.1%, AWG -280.537, tocante esaki el a bisa cu entradanan ta kedando atras y gastonan ta sigui subi y cu nan ta purba di no haci tur e gastonan manera presupuesta teniendo na cuenta e situacion den cual e pais ta actualmente.

Encuanto gastonan di capital, minister Maduro a comenta cu esaki ta e parti di inversion, di debenan cu a paga. A presupuesta AWG 57,064 miyon di cual nan a ricibi te cu luna di juni AWG 18,240 miyon, equivalente na 32.0%.

E gastonan di capital tabata programa na AWG 75,310 miyon y aworaki a realisa AWG 6,592 miyon, equivalente na 8.8%. Aki tambe tin un deficit premira di AWG -18,246 miyon, e resultado netto di capital te cu juni ta AWG -11,648 equivalente na -63.8%

Te cu juni 2020 no a realisa ainda sumanan cu mester a ricibi di benta di tereno. Lo bay adapta e porcentahe den presupuesto complementario na caminda. Di otro banda, tambe ta wanta inversionnan debi na e situacion financiero.

Tocante necesidadnan financiero, nan a presupuesta AWG 1.646,730 miyon di cual segun el a indica cu te cu juni a logra cubri AWG 473.201 miyon loke ta representa 28.7%.

E refinanciamento di e debenan ta di AWG 361,488 miyon y nan a refinancia te cu juni AWG 204,312 miyon cu ta56.5%.

Deficit financiero premira total te cu juni ta AWG 1.285,242 miyon, pa cual aworaki nan tin AWG 268.889 miyon, loke ta 20.9% di tur loke tin cu cubri di e aña aki.

E saldo financiero cu nan a presupuesta pa henter aña 2020 ta -32.2% y te cu juni e saldo financiero tabata di -6.7%.

Segun minister Maduro e bon noticia di esaki ta cu Aruba, cu e situacion hopi precario, e pais a mustra madurez pa cumpli cu su debenan pa evita bay den default ni local ni riba tereno internacional.

Pa loke ta trata gastonan di personal, minister Maduro a expresa cu pa 2020 nan tabatin presupuesta cu lo yega na AWG 472.8 miyon y aworaki nan tin AWG 225.7 miyon, mientras overtime ta na AWG 12.4 miyon cu ta premira pa haya un aumento e aña aki.

Tambe el a trece dilanti cu e credibilidad financiero di Aruba a keda degrada pa Fitch na e nivel speculativo cu ta BB. Maduro a comenta cu ora nan analisa e presupuesto di e aña aki, e panorama tin hopi chens di cambia. E a señala cu e parti aki ta hopi importante pa wak con e pais ta financieramente para pa por paga su debenan.

Ademas, el a declara cu tin companianan estatal cu a indica cu nan por cumpra nan tereno y e ora ey gobierno di Aruba por haya e fondonan, pero e situacion di Covid-19 ta pone cu no tur por haci e compra na e momentonan aki.

Ta p’esey cu nan ta bay parlamento pa por haci e cambionan di presupuesto y adapta na cual nan lo por haya den caha di gobierno di e benta di e terenonan aki.

Di otro banda, el a afirma cu te ainda no tin un bista claro di ki dia e subsidio di salario lo termina; el a splica cu na e momentonan aki nan ta den negociacion pa nan por haya loke ta e di tres parti; loke si ta sigur ta cu Aruba lo mester di e yudansa te cu fin di aña aki y e prome lunanan di 2021 pa por yuda comercio.