Siman pasa dialuna, Parlamento di Aruba a aproba e introduccion di e “Wetboek van Strafordering nobo, cual ta drenta na vigor dia 1 di april binidero. En conexion cu esaki minister di Husticia y Asuntonan Social, Rocco Tjon, a tene un conferencia di prensa ayera mainta pa elabora ariba e cambionan cu e “Wetboek van Strafordering” nobo ta trece cune.

Manera ya caba minister Tjon a indica na varios ocasion, e “Wetboek van Strafordering” nobo ta percura pa Ministerio Publico y e organisacionnan cu ta haci investigacion tin mas autoridad pa nan por combati criminalidad mas eficaz y eficientemente, pero na mesun momento e cambionan ta garantisa mas derecho pa e detenidonan y mas derecho pa victimanan.

El a splica cu for di 2013 nan ta trahando riba e wetboek aki y el a indica cu un di e prome decisionnan cu el a tuma como mandatario encarga cu e cartera aki den e prome justitieel vierlandenoverleg ta pa percura pa Aruba introduci e wetboek aki y asina Aruba ta prome den reino Hulandes cu ta bay introduci esaki.

E mandatario a sigui splica cu e prome stap cu nan a tuma pa introduccion di e wetboek nobo tabata cera un acuerdo cu sra. Monique Mos, ken tabata e persona encarga cu e Wetboek van Strafordering na Hulanda y Sra. Mos a traha un plan di ehecucion pa Aruba ariba con mester introduci esaki.

A base di esey, e minister a indica, a instala un stuurgroep (comite directivo) cu ta consisti di Ministerio Publico, Corte, ministerio di Husticia y Asuntonan Social, Cuerpo Policial y KIA. A base di e conseho di Sra. Mos tambe a introduci dos werkgroep (comite di trabao), uno specificamente pa e parti di voorlopige hechtenis (custodia temporal) y e comite aki tabata consisti di Ministerio Publico, Corte, Cuerpo Policial, ministerio di Husticia y Asuntonan Social, Stichting Reclassering, Departamento di Asuntonan Social, KIA, Landsrecherche, Koningklijke Marechaussee, CEA y Orde van Advocaten.

Banda di esey, e otro comite di trabao cu tabatin, cual ta esun pa derechonan di victimanan, tabata consisti di Ministerio Publico, Corte, Cuerpo Policial, ministerio di Husticia y Asuntonan Social, Family Justice Center y Orde van Advocaten.

Pa loke ta e cambionan cu e wetboek nobo ta bin cune, minister Tjon a indica cu e cambionan aki ta nifica na prome luga ta bay garantisa mas derecho pa e victimanan. El a splica cu a base di e cambionan aki e victimanan aworaki por tuma nota di e documentonan cu ta wordo trata durante un caso penal, caminda antes esaki no tabata e caso. Aworaki e victima mag di wak e “processtukken”, cual segun el a señala, ta algo hopi importante pa e victima.

El a agrega cu banda di esey e victima mes por vocifera durante un caso kico e ta sinti, kico e ta pensa, etc. y pa loke ta trata e compensacion pa daño, el a indica cu actualmente esaki ta limita na 50 mil florin, pero cu e cambionan nobo, aworaki esaki no tin limite mas.

Pa loke ta trata e victimanan, como e detenidonan, minister Tjon a splica cu ta bay introduci “snelrecht zittingen” (audiencia di huicio sumario). Aworaki a traves di e introduccion di e proceso aki, cu ta a base di palabracionnan cu a wordo haci caba entre Ministerio Publico y Corte, un persona cu ta deteni por ehemplo pa posesion di arma, bringa riba caya, menasa, destruccion, entre otro, si e caso ta un caso simpel, e custodia temporal ta wordo aproba pasobra e ta un caso simpel y por wordo finalisa dentro di e terminonan y e caso ta wordo presenta mesora dilanti un hues pa un decision por wordo tuma mas lihe.

Otro cambionan cu ta tambe lo drenta na vigor cu e “Wetboek van Straforodering nobo” ta cu tur e interogacionnan pa loke ta e custodia temporal mester wordo graba, esaki pa garantisa mas integridad di cada investigacion. Y manera ya caba menciona, e instancianan encarga cu investigacionnan ta bay haya mas autoridad pa nan por combati criminalidad.

Minister Tjon a accentua cu tur e cambionan cu a wordo treci pa dilanti durante e tratamento di e ley a base di e nota di cambio tabata a base di consehonan cu nan ricibi for di Corte Comun y el a subraya cu na mesun momento tambe tur stakeholders den e cadena tabata na altura di esaki.

“Kinan no ta trata di viola derechonan humano si no mas bien e ley existente cu ta reglamenta e parti aki ta keda na vigor, te ora cu por bay duna contenido na e recomendacionnan cu ta regla e alternatieve voorzieningen (instalacionnan alternativo),” el a subraya.

Pa loke ta e carta cu Orde van Advocaten a manda e dia di tratamento di e ley aki, minister Tjon a splica cu punto di e custodia temporal a wordo discuti dia 13 di december 2023. El a señala cu Orde van Advocaten tabata na altura cu lo introduci e cambionan aki y e mesun punto a bolbe bin dilanti den e reunion di 17 di januari, unda e comite di trabao di custodia temporal a bolbe reuni y, segun e mandatario ta remarca, Orde van Advocaten tabata presente durante e reunionnan aki y ta forma parti di comision.

“P’esey mes mi ta haya hopi straño cu despues cu nos a entrega e nota di cambio 27 di februari no tabatin niun reaccion ainda, si no mas bien e mainta cu ta bay trata e ley aki un carta di Orde van Advocaten ta bin y ta haci como si fuera nos ta bay viola derechonan humano etc.,” minister Tjon a resalta.