Ayera mainta durante un conferencia di prensa minister di Finanzas, Asuntonan Economico y Sector Primario, Geoffrey Wever, a presenta e Economic Outlook 2024-2026. E mandatario a elabora riba e proyeccionnan economico di e pais, con e economia ta performing, inflacion y kico ta importante pa economia di Aruba.

Minister Wever a splica cu e Economic Outlook ta contene proyeccionnan cu ta ser traha basa riba un modelo macro-economico, e modelo MARUBA cu e Comision Macro Model (CMM) ta realisa y ta consisti di diferente stakeholer cu contribui cu data y informacion cu ta ser hinca den e modelo macro-economico y ta calcula e size di e economia di Aruba su GDP, como tambe inflacion y crecemento economico nominal.

E data ta ser compara cu añanan anterior y ta identifica kico ta e consumo publico y priva, inversionnan.

El a sigui splica cu e Economic Outlook ta ser publica dos biaha pa aña, na april y november, pero e aña aki nan a tarda un tiki pa saca e rapport door cu nan kier a inclui e desaroyo geopolitico cu ta importante y tin atencion di Gobierno di Aruba.

El a indica cu e biaha aki no solamente nan a produci e proyeccionnan economico, pero tambe a incorpora algun scenario den caso cu e trade war tin impacto negativo riba economia di Aruba.

Minister Wever a splica cu ora di traha e calculacionnan tin algun suposicion. El a indica cu den e parti di turismo,den e caso aki e stayover visitors, e turista crucero y tambe tarifa diario promedio. Gobierno ta haci cierto suposicion hopi modera basa riba un dialogo cu APA, AAA y ATA, entre otro, y ta analisa tur e informacion aki pa por yega na e suposicionnan pa prepara e crecemento economico.

Pa loke ta eg astonan di gobierno, e mandatario a splica cu esaki ta basa riba e presupuesto multianual y ta keda manera e ta poni den e presupuesto 2025 y 2026.

El a sigui splica cu por ehempel inflacion di gobierno y inversionnan publico ta hunga un rol importante, pero tambe goederen en diensten, y tur e otro gastonan cu gobierno tin. Tambe decisionnan cu gobierno ta tuma manera por ehempel e reduccion tarifanan di impuesto, dus caminda tur persona cu entrada bou di 64 mil florin pa aña no ta paga loonbelasting ni inkomstenbelasting mas locual ta nifica cu e grupo aki tin mas placa pa gasta y esey ta stimula e consumo priva.

El a menciona cu mesun cos ta conta pa e aumento di reparatietoeslag cu gobierno a duna desde 1 di mei 2025. Esaki tambe, el a indica, ta mas placa den man di e ciudadanonan y ta aumenta tambe e consumo priva.

Minister Wever a splica cu pa loke ta aña 2025 e GDP di e pais lo ta 7.3 biyon florin cu ta un crecemento nominal di 3.2% compara cu 2024. El a sigui splica cu e economia den 2025 lo crece nominalmente, te cu awor, cu 3.2% hibando e GDP nominal na un balor di 7.3 biyon florin.

El a remarca cu e consumo priva ta un parti importante den stimula economia y el a crece cu 8% nominal mirando cu tin un reduccion den tarifanan di inkomstenbelasting y loonbelasting, y tambe e aumento di reparatietoeslag di 250 florin pa tur pensionado.

Pa loke ta 2026, e mandatario a splica, segun e calculacionnan lo hiba e GDP na 7.4 biyon florin, cu ta un crecemento di 1.7% nominal compara cu 2025.

“Economia nominal ta sigui crece y e realidad ta cu hopi biaha e crecemento ora di realisacion ta mas positivo di locual cu ta ser proyecta. Por ehempel pa 2024, un bon ehempel, unda cu e crecemento economico tabata calcula na 6.7% nominal, y aworaki a calcula esey na 11%, pues un aumento basta bon pa loke ta aña 2024 tambe,” el a subraya.

Minister Wever a indica cu si compara e Economic Outlook di december ultimo caminda a haci ehercicio aki tambe, por mira cu e crecemento tabata 3.9% pa 2025 y pa 2026 0.4%. El a agrega cu aworaki cu mas data y informacion di inversionnan den e pais y gastonan di gobierno, y prestacion di turismo ta wak cu e crecemento den 2025 ta proyecta na 3.2% y den 2026 na 1.7%.

El a sigui splica cu factornan cu ta stimula economia ta e reforma fiscal, e reduccion di tarifanan di loonbelasting y inkomstenbelasting, y aumento di reparatietoeslag cu ta aumenta e consumo priva.

El a agrega cu den presupuesto 2025 gobierno a aloca 30 miyon adicional pa inversionnan publico, cual tambe ta un factor cu ta stimula economia y gobierno su inversion publico ta subi y inversionnan priva den diferente sector, cu tambe ta stimula crecemento economico.

Minister Wever a indica cu e comision CMM ta identifica tur e inversionnan cu ta tuma luga, ta incorpora nan den e modelo pa por yega na e crecemento economico. El a splica cu pa 2025 tin calcula mas o menos 1.3 miyon florin na inversion den sector turistico y infrastructura turistico, y mas o menos 550 miyon florin proyecta pa inversion den e parti di energia, y mas o menos 180 miyon florin den e parti di IT.

Parti di e Economico Outlook fuera di crecemento, e mandatario a indica, tambe ta inflacion, cu ta algo cu gobierno ta monitor di cerca. Den e caso aki, el a menciona, e desaroyo di inflacion di e periodo di januari 2024 pa maart 2025 tin un reduccion. Pa loke ta e aña actual inflacion ta calcula na 1.9% y pa 2026, te cu awor, na 2.1%.

El a splica cu e componentenan principal pa calcula inflacion ta diferente componente cu gobierno ta monitor nan desaroyo di prijs y e ora ta yega na loke ta e inflacion pa e pais.

El a remarca cu manera ta conoci casi tur cos na Aruba ta ser importa locual ta nifica cu desaroyonan internacional, prijsnan internacional ta traduci inmediatamente riba prijsnan pa e mercado local.

El a subraya cu tin algun decision local cu por ser tuma cu ta impacta inflacion positivamente of negativamente. El a menciona como ehempel ora cu gobierno a forma y como prome decision a implementa un reduccion di accijns riba gasolin y diesel cu 10 cent loke ta un componente positivo pa loke ta inflacion y cu a duna un reduccion di 0.2% den inflacion.

Minister Wever a splica cu e diferencia cu nan a haci den e Economic Outlook di e aña aki ta cu nan a haci diferente calculacion pa loke ta trata e scenario di e trade war. El a indica cu nan ta siguiendo desaroyonan internacional pa ta na altura di kico ta sucediendo na Merca. Continuamente tin anuncionan nobo door di gobierno Mericano y Aruba ta tene cuenta cu esakinan por impacta economia di Aruba.

Den e Economic Outlook a prepara algun scenario pa asina ey nan ta cla pa tuma cualkier accion cu lo por ta necesario y pa nan sa te unda Aruba ta sigur. El a splica cu a calcula, den e caso aki un scenario base unda cu no tin impacto negativo. Despues tin un scenario di e impacto cu e tarifanan lot tin, specialmente riba prijs di producto. El a remarca cu ora prijsnan na Merca subi door di tarifanan cu Merca ta impone riba su partnernan, esey ta nifica cu prijs di producto Mericano por subi, y door cu Aruba ta importa esaki prijs local tambe por subi. El a indica cu aworaki ta papiando di un aumento calcula di 10%.

Tambe a calcula dos scenario poco mas extremo den cual ta tene cuenta cu un caida di 3% den turistanan stay over y un scenario di un caida di 6% di turistanan stay over y a calcula ki impacto esaki lo tin y wak kico esey ta nifica pa e crecemento economico.

Minister Wever a splica cu den e scenarionan ey e crecemento lo ta negativo. Banda di esey, el a indica, a percura pa haci un tipo di stress test di kico ta e mecanismonan cu Aruba tin na su disponibilidad pa interveni y pa por ehempel por keda cumpli cu tur obligacion di pais Aruba.

El a enfatisa cu den tur scenario Aruba ta keda financieramente solido, gobierno lo por cumpli cu tur su obligacion na y tambe nan lo keda cu un reserva den divisa positivo y un balance of payment positivo tambe. Na mesun momento el a agrega cu e caidanan aki ta nifica si cu e surplus no lo ta na 1% y e ora lo mester drenta den dialogo cu Hulanda den caso cu esaki sucede.