ORANJESTAD –Oficina di Turismo di Aruba A.T.A ta satisfecho di por bisa cu a surpasa mayoria di e metanan di crecemento cu a fiha pa aña pasa.

Debi na cambio den e sistema RADEX (cu ta registra tur bishitante cu ta drenta y sali for di Aruba) cual fin di aña pasa a wordo modernisa na un programa mas avansa, a experiencia un tardansa inespera pa cu e reportahe di e cifranan mensual.

Esaki a resulta cu tur cifra pa cu turismo Stay-Over 2018 a keda cla pa fin di april 2019. Sinembargo, Aruba Tourism Authority ta percura pa pronto e cifranan mensual lo wordo publica tur luna manera custumber.

Turismo stay-over
Den transcurso di 2018 Aruba a yama bonbini na un total di 1.082.003 bishitante ‘stay-over’ cual ta 1.1% mas si compara esey cu aña 2017. Esaki ta inclui e mercado di Venezuela.

E cantidad di bishitante procedente for di e continente Norte Americano tawata un total di 792.904, un aumento di 6.7% ekivalente na 50.020 bishitante adicional den 2018. Norte America ta domina e mercado di turismo pa Aruba cu un total di 73.3% di tur bishitante pa nos destinacion durante aña 2018.

Pa loke ta trata Latino America, aña pasa e continente a trece un total di 164.085 bishitante cual ta un bahada di 19.1% (38.691 bishitante menos) compara cu 2017. Esaki ta debi na un caida di 47.7% for di e Mercado di Venezuela. Pa 2018, e continente Latino America a trece 15.2% di e total di turismo pa nos isla.

For di Europa a ricibi un total di 89.747 bishitante den transcurso di 2018 y compara cu e aña prome, esaki a baha cu 1% cual ta 902 turistanan Europeo menos pa nos isla. Europa ta representa 8.3% di e total di bishitante pa Aruba durante 2018.

Turismo ‘stay-over’ Norte America (Merca y Canada)
Merca ta permanece como e mercado turistico principal den 2018 cu un total di 742.016 bishitante pa Aruba, subiendo su ‘market-share’ cu 6.7% ekivalente na 46.298 turista adicional mustrando un crecemento fuerte na 2018.

Pa 2018, Canada a percura pa 50.888 bishitante ‘stay-over’. Aki ta mustra un crecemento di 7.9% of 3.722 turista Canades mas cu a bishita nos isla.

Turismo ‘stay-over’ Latino America
E mercado aki a sigui mira e impacto di Venezuela. No obstante diversificacion pa cu otro paisnan a resulta den un crecemento for di mercadonan manera Colombia (un crecemento di 11.1 % ekivalente na 3.681 bishitante) y Chile (un crecemento di 12% ekivalente na 1.206 bishitante). Cu excepcion di Venezuela, Brasil, Argentina y Mexico, tur pais den Latino America a aumenta cu e cantidad di bishitantenan pa nos isla durante 2018.

Turismo ‘stay-over’ Europa
Distancia ta keda hunga un papel importante pa e mercado mas leu di Aruba pero na otro banda por mira cu e turista Europeo ta keda mas anochi na nos isla. Hulanda a trece un total di 40.231 pa nos isla, cu ta un aumento di 8% (2.985 bishitante mas in total). Italia a trece 10.071 turista cu ta un aumento di 2.183 bishitante mas (27.7%).  Reino Uni a trece 10.546 bishitante pa nos isla, un bahada di 45.1% (18.655 bishitante menos pa nos isla), esaki den cuadro di un operacion charter menos for di Inglatera.

Turismo Crucero
Esaki ta un mercado cu A.T.A. hunto cu Aruba Ports Authority ta satisfecho di por remarca cu ta conociendo un aumento continuo y stabiel. En total na 2018, Aruba a ricibi 815.161 pasahero crucero for 334 diferente barco cu ta ekivalente na un aumento di 2.9% den cantidad di pasahero compara cu 2017. Aruba a ricibi 18 barco menos (-5.1%) durante 2018, compara cu 2017. Aki por mira cu barconan crucero awendia a bira mas grandi y por carga mas pasahero. (Fuente: Aruba Ports Authority)

Tourism Credits
Di acuerdo cu Banco Central e asina yama ‘Tourism Credits’ pa aña 2018 a conoce un aumento di 8.2% compara cu e mesun temporada na 2017. Ta importante pa menciona cu Banco Central di Aruba den su presentacion nobo di ‘Balance of Payments’ (2018) a reclasifica algun terminologia, cual loke tawata wordo yama ‘Tourism Receipts’ awo ta yama ‘Tourism Credits’. (Fuente: Banco Central di Aruba)

Conclusion
Aruba su turismo exitosamente a surpasa resultadonan registra pa 2017, esaki riba area di Tourism Credits, RevPar y Turismo Crucero. E dos indicadornan principal cu ta duna un bista riba entrada pa medio di turismo, esta e RevPar y Tourism Credits, a mustra crecementonan fuerte compara cu 2017. Oficina di Turismo ta contento cu esfuersonan strategico haci hunto cu socionan clave entre otro Gobierno di Aruba, AAA, APA, AHATA y ATSA ta duna nan fruto.

Ta sigui traha duro pa asina haci di 2019 un otro aña exitoso. Esaki ta un tarea di un y tur. Ban cuida nos turismo.