Parlamento a manece e siman aki cu un publico bastante civilisa riba tribuna, cu tabata permiti un desaroyo normal di e reunion. Un señal cu si mester, ta posibel percura pa un situacion normal di respet den e sala. Di tur manera algo mester a sucede, ya cu e siman ta cortico y cu ta indispensabel pa keda cla cu presupuesto prome cu fin di luna. Por nota e diferencia awor, unda e unico posibel strobacion lo ta e contrincante politico, pero esey ta parti di e wega. Un bon situacion, cu ta parce di tin un efecto calmante riba e parlamentarionan tambe. Logico, pasobra nan no mester sinti cu nan ta para riba un stage y mester haci teatro. Ohala esaki contribui tambe na eleva e nivel di e debate.

E dia di ayera a trece un punto no nobo, pero si interesante, den e sentido cu pa prome biaha ta ripara tambe cu no den tur cos tur partido den coalicion ta pensa mescos. Esaki a bin dilanti ayera durante intervencion di e parlamentario di partido RED, cu a trece cu enfasis su punto di bista dilanti encuanto introduccion di cannabis medicinal. El a referi na un observacion anterior di ministro di husticia, cu a bisa cu ta bay studia e asunto di cannabis medicinal. E parlamentario a bisa cu no tin nada di bay studia, mester simplemente implementa. Y e ta referi na e texto di e acuerdo di gobernacion, cu ta bisa en berdad: “Medicina alternativo: Lo implementa e proceso pa legalisacion di cannabis medicinal. Mester tin e oportunidad cu e pashent por scoge pa medicina alternativo, entre otro cannabis medicinal, cu a mustra avancenan grandi den area di epilepsia, anorexia, glaucoma y maneho di dolor cronico.”

Realmente nos no ta mira aki kico ta e problema, pasobra den bida normal bo no por implementa nada si bo no analisa di antemano kico exactamente bo ta bay haci. Pa esey di tur manera bo mester un grupo di hende cu experiencia den e materia cu ta defini bon cla, te den detaye, den e caso aki por ehemplo, kico ta cannabis medicinal y kico no. Regla tambe ken ta encarga cu supervision di importacion y distribucion. Ademas cu mester haci e preparacion pa e cambionan legal cu esaki ta trece cu ne, y esey ta henter un caminda prome cu tur cos yega dilanti e mesun parlamento pa por aproba. Pues no ta mira problema aki, a menos cu tin tardansa innecesario pa pone e grupo di trabao…, na trabao.

Otro asunto cu a bin dilanti ayera tabata un nota di cambio den presupuesto, unda cu a baha e aporte di dividendo di Utlities N.V. cu 8 miyon florin, mientras cu Setar N.V. ta entrega un dividendo di igual suma. Esey ta haci cu gobierno lo por garantisa cu ta bay tin un reduccion di prijs di awa y coriente. Cuanto esey lo ta, no ta conoci ainda. Esey riba su mes no ta mal noticia pa e consumidor, cu nos tur ta, pero ta di spera si cu Setar di su banda por garantisa cu no ta bay tin aumento di prijs. Telecomunicacion ta algo importante pa tur hende awendia y loke ta pagando actualmente no ta asina barata.

Pero esaki ta trece nos tambe riba un tema relaciona. Ta bunita cu tin empresa estatal cu ta rindi dividendo, pero con ta para cu e casonan unda nos ta mira lo contrario? Manera e caso di Post Aruba N.V. y Arubus N.V., cu aña tras aña ta mustra un imagen mas negativo, sin cu tin un bista riba mehoracion, y sin cu ta tende di un plan contundente pa yega na miho rendimento. Pa ilustra esaki den cifra: na aña 2015 te cu 2107, e dos companianan aki tabata costa na subsidio entre 11 pa 13 miyon florin hunto, di cual e parti grandi tabata pa Arubus. Na 2018 diripiente e suma total a bira 20,1 miyon di cual e parti mayor, 16 miyon, ta bay pa Arubus. A argumenta caba cu ta necesario haci inversion grandi den Arubus, mirando e situacion den cual e compania ta, pero manera Conseho Consultativo ta señala, no ta mira e plan pa saneamento efectivo pa e dos empresanan aki. Mester bisa cu den e caso di Arubus ta papiando di su dos yiunan, Arutram N.V. y AruParking N.V., herencia di e gabinete anterior, cu mester ta den un plan integra di saneamento di tur e tres companianan hunto.

Tin varios decision dificil pa tuma, unda tin dos aspecto cu ta parce contradictorio den e caso di Arubus NV. Esey ta cu di un banda mester sanea y optimalisa operacion eficiente di e empresa, incluso su empresanan subsidiario, y di otro banda considera subsidio pa compensa pa entrada no realisa, si ta opta pa mantene e tarifanan di bus abao, como compensacion pa esunnan di entrada mas abao. E ultimo aki ta naturalmente un opcion, no obligacion. Sinembargo, esey no ta implica cu e buskeda di mayor eficiencia no mester tuma luga. Sigur si e riesgo pa mas perdida ta sigur presente, loke lo aumenta e obligacionnan financiero di gobierno.