Parlamento di Aruba ricibi e ultimo informacion riba COVID-19 cu Aruba tin na su disposicion ayera. Prome Minister Evelyn Wever, Minister di Salud Dangui Oduber hunto cu e Crisis Team di Aruba, esta Sr. Reno Ridderstad, Rino Hermans , Sharlene Koolman, Garreth Tromp y Ronella Croes a duna un relato riba e desaroyonan relaciona cu COVID-19 na Parlamentarionan.

Prome Minister a bisa cu November a logra tene e pandemia bao control. Prome Minister a duna ilustra e diferente olanan di contagio cu tur tabatin nan particularidad. Pero locual kier a hala atencion ta e periodo di fin di aña cu un biaha mas por crea otro ola, mirando cu famianan y amigonan kier ta cerca di otro y hende ta menos cauteloso. Y mester mantene tur cautela pa no afecta economia, particularmente turismo. Manera a anuncia na comunidad, Prome Minister a informa Parlamento e decision pa cera porta pa paisnan Sur Africano, pero tambe pa Hulandesnan cu kier bin Aruba. E medidanan lo conta pa tur hende cu ta bin. “E ta haci dolor, mi tambe tin yiu na Hulanda.”

Aruba ta den fase di recuperacion, y ta importante pa nada stroba e desaroyo aki.

Minister di Salud a bisa cu entretanto tin mas experiencia con pa maneha contagio, aunke cu ta mira un aumento leve den casonan positivo. “Nos ta satisfecho cu e grado di vacuna, aunke cu nos kier encurasha tur esnan cu ainda no a vacuna pa busca esaki. Datonan di hospital ta mustra cu e vacuna ta traha y ta evita cu nan mester keda hospitalisacion.”

Un total di 43 hende mester a bay Colombia pa tratamento di COVID-19, di cua 17 a fayece. “Di tur e pacientnan admiti na hospital, 80 porciento di esnan cu a bay den Cuido Intensivo no tabata vacuna. P’esey nos ta conseha tur esnan cu ainda tin duda pa busca e vacuna. Nos tin e vacunanan disponible. Nos ta bendiciona cu nos tin cooperacion di Gobierno di Hulanda cu a percura cu na tur momento tin vacuna disponible.” En todo caso, ya caba ta papiando pa e siguiente seis lunanan, tanto riba e cantidad di vacuna adicional cu ta bay tin mester y tambe personal specialisa pa traha na hospital en caso cu bin otro ola halto di contagio. E intencion ta pa percura cu e personal aki ta ‘stand by’ te cu Juli 2022.

Garreth Tromp, epidemiologo a duna un revision di e desaroyo di COVID-19 na Aruba, y a presenta curva epidemiologo cu a ilustra e cuater olanan di infeccion. Segun Tromp, e ta necesario pa pone riba mapa pa haya bista con hopi e contagio ta pisa riba cuido medico, incluso den Cuido Intensivo. “Desde comienzo di 2020, hunto cu laboratorio di hospital, ta manda e resultadonan di test pa Hulanda pa haya e secuencianan di e virusnan na Aruba. Laboratorio di hospital tambe a desaroya un tecnica pa por detecta e diferente variantenan, cu ta duna bista di e variantenan cu ta plama na Aruba. Hulanda ta manda e resultado completo despues.”

Consecuentemente a mira cu e variante Britanico a domina, sigui pa e Gamma (di Brazil) y e otro cu a origina na Colombia. Sinembargo, tabata Delta a domina henter e contagio despues. Tromp, mescos cu Minister Oduber a enfatisa cu e vacuna ta traha y cu su efectividad ta halto, pasobra datonan ta ilustra cu mayoria di esnan cu mester a bay hospital y drenta Cuido Intensivo.

Sharlene Koolman a bisa cu e Crisis Team di Aruba ta reuni cu siman cu coleganan na e otro islanan den Reino Hulandes y Hulanda tambe. Ademas ta monitorea e desaroyo na tur pais di cua ta ricibi turista. Pero, pa evita cu e Omicron por gara pia, ta mantene e mesun reglanan di higiena di semper, esta laba man, tene distancia y uso di tapaboca.

Pero tambe ta buscando forma pa facilita e fluho na aeropuerto pa evita aglomeracion.

Na e momentonan aki, a identifica e paisnan cu riesgo halto, ‘high risk’ cu ta inclui Hulanda, Alemania y Inglatera y mester mira con Omicron ta desaroya na Europa pa mira si ta inclui mas pais den e categoria di riesgo halto.

Pero ademas di COVID-19, tin otro virus cu ta haciendo nan ronda, incluso Dengue, Chikungunya, y otro cu por tin efecto pisa pa hospital. P’esey Koolman ta urgi cautela cu e tipo di e virusnan aki tambe.