E ley cu ta encera e plan di belasting a yega Parlamento y lo wordo trata prome cu fin di aña, pa asina tin un cambio fiscal cu ta drenta na vigor 1 di januari. Aworaki a pidi departamento di impuesto pa cuminsa cu campañanan di informacion hopi mas intensivo comunidad ta informa tocante tur locual tin den e plan fiscal, cual ta inclui proposicionnan di gremionan.

Ya pa algun tempo gobierno tin contacto cu gremionan, pa cual ta importante pa menciona cu Departamento di Impuesto a tene cuenta y evalua e preocupacionnan cu a wordo treci dilanti door di gremionan. Ademas a ricibi documento di gremionan cu yama ‘Level Playing Field’ den cual nan ta haci proposicionnan pa cambio fiscal. Pa loke ta e preocupacionnan, no ta tur cos por a tene cuenta cu ne, pero e gran mayoria si a wordo teni na cuenta den e cambionan cu a bay Parlamento.

Prome Minister Evelyn Wever – Croes a splica cu mientras cu tabata trata e reforma fiscal tabatin un reunion cu gremionan conhuntamente cu ATIA. Na e ocasion gremionan a expresa hopi preocupacion cu e introduccion di BTW. No tanto pa e BTW mes como cu ta di acuerdo cu e ta un bon belasting pa Aruba, sino pa motibo cu e ta un cambio grandi cu tabata tin cu drenta na vigor dentro di algun luna y tambe pa motibo di e efecto inflatorio cu ta afecta Aruba severamente. E gremionan a pidi pa no introduci BTW 1 di januari 2023, y algun a hasta propone pa hisa BBO na luga di introduci BTW. Consecuentemente, a bay bek y haci e siguiente calculacion: Si hisa BBO cu 1%, su efecto inflatorio ta hopi mas abou cu si bin cu BTW 1 januari 2023, pero e efecto financiero ta igual.

Considerando e insiguridadnan cu tin cu e guera na Ukraina, crisis di inflacion y preocupacion di gremionan, a tuma e decision pa pospone introduccion di BTW y enbes di esaki ta hisa BBO.

Prome Minister Wever – Croes a sigui bisa cu un otro punto treci dilanti den e reunion ta cu, gremionan ta di opinion cu Departamento di Impuesto no ta pone suficiente atencion na cobra esnan cu no ta pagando of contribuyendo manera mester ta, entre otro esnan cu ta haciendo negoshi manera Airbnb. Teniendo esaki na cuenta a dicidi pa bin un proyecto specialmente pa atende cu e parti aki y compliance.

Banda di esaki, Prome Minister a splica cu ora cu tabata considerando introduccion di BTW, Gobierno kier a bin cu dos tarifa, uno abou pa utilidadnan y comestibel, y uno halto pa tur otro cos. Sinembargo e critica cu gobierno a ricibi ta cu e lo bira mucho complica y pa mihor bin cu un tarifa so. Aworaki cu a pospone introduccion di BTW, e ta bay duna mas chens pa calcula mihor kico e efecto ta bay ta y si berdad ta mihor pa bin cu un tarifa so.

Un otro peticion cu gremionan a haci ta pa bin cu un ‘level playing field’ y bin cu un BBO na frontera. Loke cu comerciantenan a bisa ta, ora cu nan importa algo pa bende, nan ta paga invoerrechten y ora cu nan bende esaki nan ta paga BBO. Pero si un persona importa un producto for di por ehempel amazon.com, nan ta paga solamente invoerrechten y no BBO. Asina a bin cu e decision pa bin cu un BBO na frontera cual tambe ta bay ta den e plan fiscal. Sinembargo esey no lo por drenta na vigor 1 di januari 2023, pasobra e departamentonan tin mester di tempo pa adapta na dje, pues e ta bay drenta na vigor 1 di juni.

Finalmente Prome Minister a expresa cu mayoria di e puntonan treci dilanti door di gremionan a wordo teni na cuenta y atendi cu ne. A haci e peticion, e departamento di impuesto pa comunica esaki debidamente pa tur hende sa kico ta locual cu tin den e plan fiscal.