E intento pa kibra di e leynan pa toch permiti uso di harpun na Aruba ta uno cu tin hopi aña andando. Den e caso di Corte Supremo presenta pa mr. Andin Bikker, Procurador General Diederik Aben a bisa den su argumentonan cu uso di e ekiponan, manera harpun, ta causa daño grandi na e ambiente marino.

Particularmente ora cu e piscadonan ta wanta na coral vulnerabel, cu ta causa nan pa kibra. Consecuencia di un coral afecta ta cu henter e colonia ta muri. Pues, prohibicion ta den interes di biodiversidad di Aruba. Mas ainda, e NVB ta strictamente prohibi pa pisca animalnan cu ta protegi, y un harpun ta dirigi pa mata e tipo di animalnan aki. E tempo cu a introduci e NVB di 2001, a duna un periodo di 3 luna di transicion pa entrega tur e armanan pa pisca na Ministerio Publico.

Despues di un peticion na 2004 y 2005 pa elimina e prohibicion aki, e Minister concerni e tempo aya a inicia un proceso pa kita e prohibicion di e armanan aki. Y a busca conseho di Comision Flora y Fauna, pero mientrastanto ya caba a propone un ‘gedoogbeleid,’ esta cu ta permiti e actividad di piscamento cu harpun. Pero na 2007, Comision Flora y Fauna a bin cu un conseho negativo riba e proposicion y Raad van Advies tambe a bisa e Minister cu su proposicion ta contra di e obligacionnan di Aruba pa cumpli cu Tratadonan. Y te cu 2015, Aruba no a hala e prohibicion aden.

Criminalidad y infraccion

PG Aben a repasa despues tur e articulonan relevante di e NVB manera prohibicion di importacion di e armanan pa pisca, e tipo di flora y fauna endemico bou peliger di extincion, un comision di conseho riba e tema (Comision Flora y Fauna) y un castigo cu por yega te na 3 luna di prison mas 10 mil florin di boet. E ultimo aki ta pa e aspecto criminal di e ley, e otro prohibicionnan ta considera un infraccion.

Ademas di e MMV y NVB, tambe di e Ley General di Polis cu ta bisa cu ta prohibi pa pisca cu harpun y otro arma di piscamento den awanan publico denter di un distancia di 50 meter for di e nivel abou di costa.

Toch hende ta pisca?

PG Aben ta haya e argumento presenta cu a pesar di e prohibicionnan riba e piscamento cu harpun y cu toch ta haya piscanan prohibi riba menu na Aruba como uno cu no ta valido, te pa elimina e decision di Hof. Motibo ta pasobra segun Bikker, e ley tabata mucho amplio. Aben a rechasa e argumento aki como insuficiente. (Awendia tambe a usa e mesun argumento. Pues, si toch hende ta kibra e ley, pakico no permiti e uso di e ekiponan aki).

Finalmente, PG di Corte Superior a rechasa e ponencia di mr. Bikker cu e prohibicion general ta contra derecho di propiedad, y cu e leynan no ta un balans husto entre e proteccion y interes di piscadonan di harpun. For di e documentonan, a mustra cu e piscado cu mr. Bikker a defende tabata practica piscamento di harpun como hobby, y no tin un discusion posibel riba contenido di e ponencia.

Pues tur e ponencianan presenta pa mr. Bikker na 2014 a keda rechasa y Hoge Raad no a haya motibo pa elimina decision di Hof.

Situacion actual

Mientrastanto, Aruba a crea e reservanan natural marino manera PG Aben a observa cu tabata falta. E ROP (Plan Ordenanza Teritorial) ta inclui cuater zona cu ta considera Parke Marino cu awor ta resorta bou Fundacion Parke Nacional Aruba. E maneho di FPNA ta inclui tambe 16 tereno adicional, cu ta inclui otro zona marino. Den e mesun proceso aki a modernisa e legislacion y a hinca stipulacionnan di e MMV den e ley nobo, cu ta fortifica un biaha mas e prohibicion di uso di harpun y otro arma di pisca menciona den e NBV. E ‘memorie van toelichting’ ta splica cu Directie Natuur en Millieu mester haya e sosten necesario pa supervisa e implementacion di e proteccion y prohibicionnan.

Aunke ta bisa cu ta e crisis di Covid19 ta e base pa pidi pa un gedoogbeleid pa uso di harpun, hecho ta cu Minister di Medio Ambiente anterior a pidi Comision Flora y Fauna na 2018 pa revisa e conseho pa uso di harpun. E Comision e tempo ey y durante e discusion cu e Minister actual di Medio Ambiente, a keda para riba e importancia pa proteha especienan bou peliger di extincion y e coralnan. Y a bisa cu e unico forma pa ahusta e ley ta bou condicionnan estricto, manera cu e piscamento cu harpun lo por sosode unicamente den lama profundo y riba piscanan cu no ta protegi pa ley local y no ta cay bou obligacion di proteccion describi den tratadonan. Pero prome cu yega asina leu, e piscadonan mester haya certificacion special despues di sigui cursonan specifico riba e especienan, y tambe riba e uso di e harpun, mirando cu esaki ta un arma. E Comision tambe a conseha e Minister (nan) pa limita e posibel importacion na un solo tipo di harpun, pa asina por tin control riba e armanan aki. E conseho tabata pa registra e harpun manera ta registra arma y esnan cu ta haci uso di e harpun lo mester haya un certificacion cu por yuda den control si nan ta cumpli cu rekisitonan.

Mester bisa cu aunke cu Minister di Husticia ta encarga cu ehecucion di e trabou di polis riba e tereno aki basa riba e APV, y Minister di Sector Primario ta encarga cu maneho di pesca, ta e Minister ROIM, esta Ordenanza Teritorial, Infrastructura y Medio Ambiente ta responsabel pa uso di propiedadnan di Aruba y nan proteccion. Den otro palabra, ta e Minister ROIM ta determina den ki forma por permiti uso di e teritorionan di Aruba, sea ta riba superficie of den e lamanan di Aruba, mirando cu su responsabilidad ta pa proteha recursonan di Pais Aruba.