Un investigacion na Australia ta mustra cu trahadonan ariba 40 aña preferiblemente mester traha no mas cu tres dia pa siman. Mas ora tin un impacto negativo riba nan celebro.

 

E investigadonan a analisa 3000 hende homber y 3500 hende muhe riba 40 aña riba con nan ta traha y a test con nan celebronan ta keda funciona. A base di nan calculacionnan nan ta sugeri cu trabou di part-time ta stimula e celebro miho y lo evita stress y cansancio.

 

E investigadonan tambe ta bisa cu mester tene cuenta cu e resultadonan aki den cuadro di e maneho di hopi pais actualmente pa hisa e edad di pensioen.

 

Durante e investigacion nan tabata evalua con e participantenan ta progresando economicamente y na trabou pero tambe na cas, cu nan famia. E investigadonan a puntra nan pa lesa palabranan, tambe lista di numbernan den secuencia robes y pone numbernan cu letternan hunto bou presion di tempo. E participantenan cu ta traha 25 ora pa siman a logra e miho resultadonan.

 

E profesor Colin McKenzie, profesor den economia na Keio University cu tambe a participa den e investigacion, ta bisa cu aparentemente traha hopi mas ora ta haci mas daña na e celebro enbes di no traha. Asina esun cu ta traha 60 ora pa siman ta mustra un habilidad cognitivo hopi mas abou cu personanan cu no ta traha.

Mas rapido

Sinembargo un otro profesor den economia, Geraint Johnes, di e Lancaster University Management School ta bisa e fuente BBC, cu nan a investiga solamente hende ariba 40 aña. Asina bo no por bisa cu esunnan ariba 40 ta traha diferente compara cu trahadonan di otro edad. Locual e ta bisa cu e investigacion si ta indica cu trahadonan ariba 40 cu ta traha mas cu 25 ora pa siman ta perde funcion celebral. “Te cu 35 ora bo no por mira mucho efecto. Pero ora ta traha mas cu 40 ora pa siman, esaki ta baha mas rapido.”