Recientemente, Secretario di Estado pa Asuntonan Interno y Relacion di Reino a responde mediante un carta na un solicitud pa un contesta pa un rapport di Amnesty International tocante e proteccion cu Aruba ta duna na solicitante di asilo y refugiado. Segun e Secretario di Estado, esaki ta responsabilidad di Aruba.

Den reunion procedural di Comite Permanente pa Relacion di Reino dia 13 februari ultimo, a solicita un respuesta relaciona cu e rapport di Amnesty International fecha 1 di october 2024. E rapport, titula “Regla pero no proteccion: desvelando gap den proteccion di refugiado pa Venezolano na Aruba’, ta resalta e falta di legislacion specifico relaciona cu refugiado na Aruba, problemanan asocia cu detencion di solicitante di asilo y refugiado, y preocupacion tocante e trato di solicitante di asilo Venezolano, incluyendo mucho.

E rapport ta representa e prome investigacion di Amnesty International riba solicitantenan di asilo Venezolano na Aruba.

Gabinete Hulandes anteriormente a tende elementonan clave di e rapport aki mediante contestanan por escrito di parlamentario Raoul White (GroenLinks-PvdA) na october. E respuesta di Secretario di Estado pa Asunto Interno y Relacion di Reino, Eddie van Marum, ta basa riba e contestanan anterior aki, y ta enfoca en particular riba e conclusion y recomendacion cu ta trata Hulanda.

E rapport en cuestion tabata e prome rapport di Amnesty International Netherland cu ta atende e situacion di Venezolanonan buscando asilo na Aruba. Den pasado, e organisacion a publica varios rapport di Venezolano indocumenta na Corsou, na cual gobiernonan anterior tambe a responde.

Principionan general
Dentro di Reino Hulandes, politica di migracion – incluyendo admision, recepcion, deportacion, asilo y implementacion di derechonan humano – ta un asunto pa e paisnan individual. Aruba, Corsou y Sint Maarten ta carga e mesun responsabilidadnan cu Hulanda.

Na 2019, Aruba a solicita asistencia di Hulanda pa motibo di retonan cu a bin dilanti ocasiona pa e crisis politico, economico y humanitario na Venezuela. Un meta clave di e solicitud aki tabata pa mehora y profesionalisa e sistema di inmigracion di Aruba.

Hulanda a responde cu asistencia financiero y tecnico, principalmente mediante e Servicio di Inmigracion y Naturalisacion (IND) y e ministerio di Husticia y Seguridad. E meta tabata pa alinea proceduranan di asilo y proteccion di Aruba cu tratado internacional, y reforsa e proceso di toma di decision. Adicionalmente, a haci inversion den proyectonan relaciona.

Pa mas detaye, e Gabinete ta referi na carta y contesta parlamentario anterior na e pregunta di october riba e rapport di Amnesty International.

Recomendacionnan di Amnesty International
E rapport di Amnesty International ta haci recomendacion na gobiernonan di Aruba, Reino, y Hulanda.

Pa Aruba, ta urgi pa no detene of deporta automaticamente e solicitantenan di asilo, migrante y refugiado Venezolano;

Mehora condicionnan di detencion;

Considera alternativa pa detencion relaciona cu inmigracion;

Mehora acceso na informacion y ayudo legal durante proceduranan di asilo;

Desaroya legislacion adicional y revisa proceduranan di asilo, specialmente pa menornan di edad.

Gabinete Hulandes, mediante Secretario di Estado Van Marum, a contesta cu e asuntonan aki ta dentro di e hurisdiccion di autoridadnan y hudiciario di Aruba.

A indica cu gobierno Hulandes ta sostene Aruba den alinea su sistemanan cu standard di derecho humano internacional,pero no ta dirigi ni ehecuta detencion of deportacion.

Posicion di Hulanda
E gabinete ta rechasa e acusacion di Amnesty International cu asistencia di Hulanda tabata dirigi riba ubica, detene y deporta Venezolanonan.

Sosten Hulandes nunca a inclui accionnan asina y semper tabatin meta pa reforsa proteccion di asilo.

Segun e carta, a provee fondo pa sostene regreso boluntario pa individuonan cu no tin derecho pa keda, pero semper den cumplimento cu e principio di no-debolucion (no ta forsa pa bolbe na un situacion peligroso.)

Tocante e waarborgfunctie (funcion di salvaguardia), e carta ta bisa cu bao Articulo 43 (1) di Statuut di Reino Hulandes, cada pais ta responsable pa sigura derechonan humano y bon gobernacion.

Articulo 43 (2) ta asigna Reino un funcion di salvaguardia si un pais ta structuralmente incapaz di sostene e derechonan aki.

E salvaguardia aki ta un ultimo recurso y no ta garantisa un solucion duradero. Gabinete Hulandes ta preferi un maneho menos intrusivo y mas sostenible.

Operacion di Wardacosta
Wardacosta di Caribe Hulandes hopi biaha ta e prome cu ta intercepta migrante indocumenta riba lama, enfocando riba nan seguridad.
Riba tera, ta entrega e migrantenan na autoridadnan local. Wardacosta semper ta respeta derecho humano y ta opera bao autoridad di sistemanan hudicial local, segun e carta ta enfatisa.

Recomendacion adicional di Amnesty International
Amnesty International ta recomenda pa Hulanda duna asistencia na Aruba pa set up un programa gratis di ayudo legal; sosten den idioma Spaño; y proceduranan di asilo cu ta tene cuenta cu mucha.

E posicion di e gabinete, segun e carta di Secretario di Estado Van Marum, ta cu curso tecnico den idioma Spaño y training pa gruponan vulnerable (incluyendo menor di edad) ta parti di e sosten di Hulanda caba.

Convencion Europeo riba Derechonan Humano (ECHR) no ta rekeri pa subsidia ayudo legal den tur caso, pero si ta rekeri acceso na husticia. Ciudadano stranhero na Aruba tin acceso na corte, y audiencianan ta tuma lugar regularmente.

Ademas, e gabinete ta nota cu Aruba ta principalmente responsable pa cumpli cu obligacionnan internacional bao di EHCR.

Tocante e Proteccion Subsidiario (Directiva di Cualificacion di Union Europeo), Hulanda no ta considera e situacion na Venezuela como excepcionalmente peligroso. Cada caso ta ser evalua individualmente bao di Articulo 3 di ECHR, tanto na Hulanda como na e paisnan Caribense di Reino.

Conclusion
Hulanda ta bay continua colaborando cu Aruba, Corsou y Sint Maarten riba politica di migracion.

E cuatro pais mester traha hunto mediante e Regulacion di Cadena Intergubernamental di Stranhero (ORVK), cu ta reporta na e JVO.

Asistencia den futuro por ta guia pa evaluacionnan di fondonan anterior relaciona na e crisis Venezolano.

Un politica di migracion, asilo y stranhero cu ta funciona bon di acuerdo cu obligacionnan internacional ta beneficia henter Reino.

Potret di migrantenan ilustrativo