Siman pasa, Colegio di Supervision Financiero CAft a tene un conferencia di prensa despues di nan bishita mas recien na Aruba, cual nan a indica ta nan ultimo bishita pa e aña aki. Despues di comparti nan recomendacionnan, durante ronda di pregunta di prensa, presidente di CAft, Lidewijde Ongering a comparti mas tocante observacionnan di CAft tocante e progreso di reforma financiero na Aruba.

Contestando si CAft ta comparti opinion di gobierno di Aruba cu nan reunion mas recien tabata uno “positivo,” Ongering a contesta bisando cu manera el a indica, “tin hopi desaroyo positivo.” Den esaki el a destaca e disciplina den entrega e presupuesto na tempo y cu proyeccionnan multianual como un desaroyo positivo. Sinembargo, el a reitera cu CAft ta mira cu awo ta un oportunidad valioso pa introduci e reformanan necesario pa sostenibilidad financiero na Aruba y cu esaki ta e motibo cu a insisti riba e punto aki cu gobierno di Aruba.

Reforma financiero

Ongering a bolbe destaca cu maske awo situacion di Aruba ta positivo, nos isla ta keda vulnerable pa desaroyonan mundial manera guera y inflacion, y p’esey aworaki mester traha pa por ta prepara pa si un situacion asina bin dilanti. Dus maske nan ta positivo, toch ta keda bolbe haci un yamado pa traha mas diligentemente pa introduci reforma financiero segun acuerdonan di e landspakket.

Bon Dia Aruba a puntra si e velocidad riba cual ta trahando riba e reformanan financiero na Aruba ta uno satisfactorio. Ongering a contesta cu no ta por nada nan ta haciendo un yamado pa gobierno awo cuminsa traha seriamente riba e reformanan financiero. “Pasobra ta parce cu mas entrada bo haya, e presupuesto ta cera, y e ora e urgencia pa bay pa e reformanan ta bira menos.” El a indica cu nan ta haci net un yamado pa no laga e situacion positivo deslumbra y perde di bista e necesidad pa reforma financiero, sino probecha net e momentonan aki pa introduci e reformanan financiero. El a bisa tambe cu di acuerdo cu e landspakket ta hopi e cantidad di reforma cu lo mester introduci, y cu esaki ta dura largo te cu por introduci e reformanan y cu esakinan ta drenta na vigor. Pues ta hopi importante pa keda insisti riba esaki.

Gasto di personal

Tambe Bon Dia Aruba a puntra, mirando cu aña pasa a pone hopi enfasis riba reduccion di gastonan di personal di gobierno di Aruba, si CAft a mira algun tipo di progreso den esaki. Ongering a contesta cu den e ultimo rapport di implementacion por a nota cu e gastonan di personal en realidad a keda aumenta, pues ta keda un reto. Tin un norma di gasto di personal pa e pais, cu ta indica cu e mester keda baha di un aña pa e siguiente, pero ta keda un reto pa Aruba por cumpli cu esaki debidamente.

Na juli ultimo, Bon Dia Aruba a publica un articulo titula “Deficit di gobierno a bira surplus den prome kwartaal di 2023; pero gasto di gobierno a aumenta,” den cual a destaca con den su Quarterly Bulletin mas recien pa 2023, publica e luna aki, Banco Central di Aruba a nota cu e deficit di gobierno a bira surplus den prome kwartaal, na mes momento cu gasto total di gobierno tambe a aumenta cu Afl. 20 miyon principalmente pa aumento den salario y bienes y servicio. E dos area aki ta uno riba cual Hulanda a pone hopi enfasis como un di e puntonan mas importante di atencion pa reforma na Aruba.

Futuro di supervision financiero y LAft

Tambe a puntra Ongering tocante e incertidumbre pa cu e futuro di CAft mirando cu no tin decision ainda riba e LAft of RAft cu lo mester bin na momento cu e legislacion actual caduca fin di aña. Manera Bon Dia Aruba a publica den pasado, minister Hulandes encarga cu Asunto di Reino, Hugo de Jonge na comienso di e luna aki a duna e punto di bista di Hulanda tocante supervision financiero pa Aruba.

De Jonge a informa cu en principio e ta habri pa acepta loke a bin ta yama e ‘solucion hibrido’ unda parti di e acuerdo por bay den un ley di Reino y parti por regla den e ley di Aruba (LAft). Sin embargo, e ta bisa cu en todo caso e normanan di presupuesto y e papel di CAft mester ta regla den e ley di Reino: “Pa por yega na un refinanciamento cu un porcentahe di interes faborable temporal, mi a anuncia na Aruba cu mester tin un compromiso administrativo promer cu 1 di december riba e inclusion aki (den LAft; red.) y pa 1 di januari mester tin na vigor un cambio di LAft (e ley di Aruba di supervision financiero di 2015; red.), asina cu e supervision ta garantiza desde 1 di januari 2024.”

Ministro De Jonge ta referi aki na e cambionan cu a acorda entre Hulanda y Aruba na nivel di gobierno den e Protocol di november 2018, unda entre otro e normanan pa presupuesto lo mester a keda aproba pa Staten den e LAft. Na 2019 esey no a tuma lugar; na su lugar a bin cu cambio riba iniciativa di fraccion di partido MEP, pa elimina supervision di gobierno di Reino mediante un cambio di e ley di Aruba, unda a pone den e ley unda ta aparece “Rijksministerraad” na su lugar “Staten di Aruba”. E cambio di ley a keda aproba pero nunca a bin na vigor. Awor ta resulta cu gobierno Hulandes ta bin back riba e asunto di e cambionan cu a acorda den e Protocol d 2018 cu Aruba nunca a pasa den Staten. De Jonge:”Den e protocol aki tabata acorda cu Aruba lo a procesa e normanan inclui den e protocol den e LAft. Te awe esey no a tuma lugar. Cu Aruba en pugna cu acuerdonan den un protocol por scoge pa no adapta e LAft, ta subraya e fragilidad di confianza den e instrumento di LAft. Sin norma pa presupuesto den e LAft, esaki no ta cumpli cu e requisitonan cu ami lo a pone pa un ordenanza o ley cu lo mester contene e cuadronan pa supervision financiero. Sin norma anto tin poco di supervisa. Pasobra e di dos protocol aki ta vence na fin di e aña aki, sin cambio den e LAft entrante 1 di januari 2024 no tin norma pa presupuesto vigente pa Aruba.”

Pa cu esaki, Ongering a contesta indicando cu CAft ta evalua a base di un marco di norma presupuestario, y cu si e Colegio kier por sigui haci su trabao bon den e aña nobo, ta hopi importante pa adopta e LAft cu su ahustenan, pa esaki por inclui e standardnan presupuestario cu e Colegio ta evalua. Ongering a indica tambe cu pa e motibo aki, e lo insisti cerca Gobierno di Aruba pa esaki keda regla prome cu fin di aña.