Durante un conferencia di prensa di minister di Transporte, Comunicacion y Sector Primario Chris Romero, el a trece dilanti e topico di spearfishing mirando cu esey ta bin causando polemica den comunidad.

Minister Romero a splica cu e trayectorio pa spearfishing tabata uno largo, dia 3 di augustus di aña 2001 gobierno a firma un Landsbesluit -mesun cos cu na aña 2017- caminda nan a prohibi speargun, loke a haci cu un persona no por a bay practica un tradicion cu pa añanan largo tabata wordo haci na Aruba.

Segun el a sigura, esey a trece hopi disgusto na e tempo ey den comunidad vooral pa piscadonan y tirado di pisca caminda cu pa hopi biaha nan tabata haci esey pa por biba di dje tambe.

Ora esey a tuma luga na 2001, e tirado di piscanan a cuminsa cana un caminda buscando firmanan y na 2005 nan a entrega esey na gobierno, cu den e tempo ey tambe segun minister Romero a menciona, tabata busca un manera pa permiti cu nan por bay tira pisca pero semper y cuando cu reglanan stipula y respetando esey.

Pa un of otro motibo esey no a logra y e cambio di e gobierno na 2017 cu su persona encarga como minister di Cria y Pesca a sigui cu esey, na aña 2020 el a bisa cu finalmente esey por a logra pero cu diferente reglanan, asina mes el a recorda cu esaki tabata un caminda di mas di mas di 19 aña y cu awor e personanan por practica esaki pa mantene e tradicion.

“Esaki mester bay man cu man cu e otro, no por ta asina cu un ta beneficia y e otro no” minister Romero a comenta.

Den otro palabra ora a haya e ministerieel beschikking cu su reglanan, el a menciona cu den diferente medionan a wordo treci dilanti cu algun persona ta tira especienan prohibi pero, esey no ta hinca den beschikking loke ta nifica cu ora un tirado di pisca ta haya su beschikking e tin cu haci’e den su areanan asigna.

Tocante e areanan, minister Romero a bisa cu por wordo usa un mapa cu el a mustra di diferente colonan na unda ta specifica areanan na unda e tirado di pisca no por drenta, mas di un kilometer pafo di tera por haci spearfishing y tambe algun di nan ta señala cu e persona no por drenta landando sino cu boto.

Aparte di esey, el a afirma tambe cu tin hopi confusion pa loke ta trata especienan cu por wordo tira y esun cu no, di esaki minister Romero a bisa cu tin un ley vigente cu ta ley di Flora y Fauna na unda tin cu respeta esey, por ehemplo riba Facebook a wordo publica cu un persona a tira un gutu, un especie cu ta protegi pa ley.

“Pero mi ta sigur cu un persona cu tin un beschikking nan no ta bay perhudica su mes pa asina ey nan perde nan beschikking” el a sigura.

Tambe, minister Romero a splica e diferencia entre un manta y un chucho, cu tambe a wordo publica riba rednan social, el a afirma cu chucho ta esunnan cu ta color berde mas chikito y manta ta mas grandi color preto cu tin manera un cacho pa lo cual el a bisa cu hende mester distingui esaki bon.

Un otro pregunta cu minister a haya ta trata di kreeft, na unda el a afirma cu Aruba ta un isla turistico y turistanan ta bin pa disfruta di e especienan y e hende local tambe ta biba di esaki tambe, pa e motibo aki el a indica cu na 2017 ora a firma e landsbesluit “ni un dia a sinta cu e piscado pa wak con por bin cu un areglo caminda tur hende por beneficia di dje”, minister Romero a enfatisa.

Asina mes, el a bisa cu esey a wordo imponi y esey no ta algo responsabel tampoco y pa e motibo ey segun el a menciona, nan a lucha na unda 12 di februari nan a tuma un decision na ministeraad caminda nan a presenta un begunstigend beleid na unda ta regarda cu por gara kreeft y esey ta bay keda regula.

“Den otro palabra, bo por catch kreeft pa bo por come y tin hende cu te hasta ta biba di dje caminda cu nan por draai un famia riba cierto manera pa beneficia di dje”, minister Romero a declara.

Di e reglanan, el a specifica cu nan a coy e regulacion cu tin na Boneiro cu tambe ta pertenece na Hulanda y cu nan regulacion ta esunnan di mas riguroso na mundo y esey ta e direccion na unda nan kier bay.

Por ehemplo, un di nan ta menciona cu un persona no por gara kreeft cu tin un carcas di menos 12 centimeter y esey no ta inclui e rabo, ademas tampoco por coy e kreeft cu tin webo, el a afirma cu esaki ta dos regla cu sigur ta hopi importante pa por garantisa e continuacion di especienan aki.

Ademas, el a splica cu tin un decreto ministerial caminda cu e personanan por haci spearfishing pero esey no ta nifica cu e persona por importa speargun “e beschikking ta pa bo por tira pisca den areanan asigna y den especienan cu no ta proteha y mester cumpli cu e reglanan aki pero esey no ta duna derecho pa ordena un speargun”, esey ta bin despues ora cu e cambionan di ley lo tuma luga di manera apropia y e ora ey lo tin otro cambio.

Esaki ta pa motibo cu tin prohibicion pa importa un speargun pa via cu esey ta cay bao di arma, loke e personanan tin akinan na Aruba esey so tin cu usa.

Di e rekisitonan pa spearfishing, minister Romero a indica cu e persona mester ta inscribi na Aruba y presenta su papel di Censo como muestra, e persona mester firma cu e tin cu cumpli cu diferente otro reglanan, e harpun mester wordo registra bao nomber di e persona mes loke ta nifica cu no mag di fia pa otro hende.

El a sigura cu e 95% di e personanan cu a pidi e permiso aki no tabatin trabou y nan ta haci spearfishing pa nan por sobrevivi, asina mes el a informa cu den ultimo dos luna e cantidad di peticion cu a wordo ricibi a yega na 205.