Ayera mainta durante un conferencia di prensa presidente di Stichting Rancho, Sr. Clifford Rosa, a anuncia cu Stichting Rancho awor lo carga e slogan di Aruba National Trust y ta den preparacion pa representa Aruba na e Global Sustainable Summit 2025 na St. Kitts and Nevis. E evento internacional aki ta reuni lider di islanan for di tur parti di mundo pa comparti solucion innovativo riba desaroyo sostenibel, resilencia climatico y preservacion di herencia cultural.

Rosa a splica cu dia 20 april Stichitng Rancho a cumpli 15 aña di existencia y en conexion cu esaki a anuncia ayera mainta un di e prome proyectonan di e fundacion den su bachi nobo. El a splica cu danki na e International Trust Organizations nan lo atende Global Sustainable Island Summit cu lo tuma luga na St. Kitts & Navis for di 25 di mei pa 30 di mei.

E cumbre ta reuni gobernante, organisacionnan no gubernamental, academia y e sector priva pa intercambia conocemento, strategia y instrumento cu ta adapta pa e desafionan unico cu islanan ta enfrenta. Pa Aruba y e region Hulandes, e cumbre aki ta un oportunidad esencial pa alsa nan vos den e dialogo global y sigura cu e solucionnan ta basa riba e realidadnan y historia di Aruba.

Rosa a sigui splica cu den e proceso aki nan kier educa nan mes tambe un tiki mas riba kico ta e desaroyo cu tin di haber cu innovacion di islanan, pero tambe tur e retonan cu como isla Aruba ta confronta mirando e tematicanan global, den e caso tematica di cambio climatico y tur e otro presionnan cu tin riba e herencia cultural, material y inmaterial.

Cambio climatico, aumento di temperatura, y presion social-cultural manera Americanisacion, Eurocentrismo y un sistema di educacion cu ta duna prioridad na narrativa Europeo ta menasa e identidad y sostenibilidad di e pueblo. Herencia no ta solamente edificio colonial, pero tambe tradicion oral, tecnicanan di pesca y sembra, paisahe natural y memoria colectivo.

Presidente di Stichting Rancho a indica cu como Aruba National Trust nan kier bay den un direccion cu ta bon pa integra tur cos den un solo pakete y asina educa e comunidad, y tambe e mandatarionan. El a splica cu tin hopi acuerdo internacional cu ta ser haci, pero e implementacion of ehecucion di hopi di e proyectonan aki no ta sigui y esey tambe un aspecto cu nan ta confronta y ta un punto cu nan kier atende cune tambe.

“P’esey nos ta haci un yamado, nos ta pidi comunidad pa e atencion pa mira e importancia pa atende cu nos herencia cultural y natural den un forma mas structural,” el a remarca.

El a sigui splica cu nan lo enfoca pa personanan riba e isla y lo ta algo general teniendo na cuenta tur e diferente personanan cu ta bibando riba e isla aworaki cu falta conocemento di biba riba un isla.

El a agrega cu en realidad e conocemento cu ya den parti a ser perdi tin di haber cu e herencia y esey ta locual mester educa e ciudadanonan di Aruba mes, bishitantenan y tambe esnan cu ta bin pa traha of pa biba y traha den e materia cu Aruba expone su mes p’e, cu ta turismo, pa tin un balansa hinca den tur esaki.

“Nos a haya nos mes confronta cu diferente tema pa desaroyonan den Rancho y esey nos ta bisa cu a crece y nos por a mira con e mesun problema por afecta e isla completo, mirando e diferencia di desaroyonan cu nos a haya nos mes den dje y tambe e presion cu tin riba dje tambe y p’esey nos ta para hopi fuerte pa nos naturalesa y nos herencia y con pa conserva y preserva parti di e herencia,” Rosa a subraya.

Durante e cumbre di 2025, Aruba National Trust tin como meta pa aporta na representacion mas amplio di e islanan di Reino Hulandes y lo co-organisa un evento tematico hunto cu e red global di National Trusts (INTO). E evento aki lo explora con herencia por ser combina cu strategia climatico y economico, modificando modelonan existente manera ‘Sclavitud Hulandes’, Pan-Africano y tambe modelo Indigena riba maneho di tereno y conocemento ancestral.

Como preparacion pa e cumbre, Aruba National Trust lo organisa un serie di ‘Encuentronan di Integracion’. Esakinan no ta simplemente consultacion, nan ta un yamada pa traha hunto. Aruba National Trust ta desea reuni comunidadnan di tur origen, departamento gubernamental, organisacion cultural y cargadornan di conocemento pa forma un modelo di herencia mas inclusivo pa Aruba.