Continuando cu nos serie di un ‘nature inclusive’ Aruba, Bon Dia Aruba ta compartiendo cu nos lectornan e resultadonan di e rapport ‘Aruba 2050: A Nature Inclusive Vision’—un iniciativa di Aruba Conservation Foundation y Wageningen University & Research—tocante e estado actual di nos naturalesa y con pa implementa medidanan pa asina recupera y cuida pa nos naturalesa vulnerable.
Siman pasa a comparti cu lectornan recomendacionnan di ACF y WUR pa implementa medidanan sostenible den e sector di Utilities. Esaki a inclui entre otro parkenan di biento, uso di panel solar y dam pa coleccion di awa, cual ya ta un custumber den e sector agricultural. E siman aki ta sigui elabora tocante e recomendacionnan di ACF y WUR, particularmente pa cu implementacion di medidanan sostenible den sector di Agricultura.
Aquaponics
Aquaponics ta encera usa tankinan grandi di awa pa cria pisca of otro animal aquatico y combinando esaki cu hydroponics (cultivacion di mata den awa). Den e ultimo añanan a mira e popularidad di hydroponics crece na Aruba, cu varios negoshi local cultivando diferente tipo di lechuga, entre otro. Combinando aquaponics y hydroponics ta un manera sostenible pa cultiva un variedad di producto comestible cultiva localmente, promoviendo un dieta mas saludable pa comunidad di Aruba y reduciendo e necesidad pa importacion di cuminda.
E circulacion di awa ta importante den e sistema aki, pues mester considera varios riesgo manera evaporacion, filtracion y cooling, y mester tene cuenta pa preveni cu awa para bira un criadero di sangura.
Un otro manera pa reduci e necesidad di importacion di productonan comestible ta via criansa di abeha, of Beekeeping. Esaki ta un otro manera pa agricultornan local diversifica nan entrada. Criansa di abeha tambe ta percura pa polinisacion di matanan di fruta y flor.
Plantamento di mata
Plantamento di mata rond di cunucunan y den areanan habri ta beneficia ambos e comunidad y bestianan den naturalesa. Fundacionnan manera Ban Lanta y Planta ya ta haciendo esaki y a planta centenares di mata caba durante varios iniciativa. Plantamento di mata ta provee sombra, ta crea un ambiente fresco, ta mehora calidad di aire, preveni erosion di tera y ta engrandece biodiversidad. Sinembargo, mester tene cuenta pa e matanan aki ser planta den areanan unda nan no lo causa ningun problema pa e cunucu (pensa riba raiznan grandi cu por causa strobacion pa otro matanan den tera). Tambe mester percura pa esakinan ser bon manteni. Esaki lo por encera e envolvimento di comunidad pa sigura cu e matanan aki crece saludable y sobrevivi pa un tempo largo.
Coleccion di awa di yobida
Coleccion di awa via dam ya ta un practica conoci pa cunukero y hardineronan. Cunucunan tambe por beneficia di un dam coba den tereno pa colecta awa di yobida, y asina crea un manera mas facil y sostenible pa cultiva mata. Damnan of plasnan di awa tambe ta yuda mantene humedad den tera, ta reduci e posibilidad di inundacion y erosion, y ta percura pa tin suficiente awa fresco—algo cu ta scars na Aruba.
Cultivacion di alga (seaweed)
Cultivacion di alga ta un otro manera sostenible pa proteha seguridad alimentario, engrandece biodiversidad marino y controla e concentracion dioxido di carbon (CO2) den aire. Alga por ser usa tambe den diferente industria manera cosmetica, y biocombustible, di e manera aki aumentando economia local. Mester percura si pa scoge e tipo di alga adecua pa crece den condicionnan di awa local. Tambe esaki no mester stroba e ecosistema marino cu ta existi caba.
Agricultura sintropico
Al contrario cu agricultura tradicional, e sistema di agricultura sintropico ta diseña pa crea un ambiente cu ta mimica naturalesa nativo. Esaki ta encera plantamento di mata grandi y chikito hunto, cu uso minimo di makinaria y ningun uso di kimica. Agricultura sintropico por ta un modelo empresario lucrativo. E ta crea produccion local, por ser usa den agri-turismo y por yuda crea oportunidadnan empresario pa e proximo generacionnan. Tambe e ta beneficia e biodiversidad local, creando sombra y refugio pa bestianan chikito, reteniendo awa di yobida den tera y yuda preveni erosion y inundacion. E sistema aki ta uno cu ta rekeri hopi preparacion y unda mester makinaria, simia y hende pa yuda mantene e ecosistema. Conocemento y inversion tambe ta esencial pa sigura e duracion y mantencion di e sistema aki.
Otro siman lo elabora mas tocante con e sector di turismo por beneficia di medidanan sostenible y con por haci areanan urbano un poco mas ‘nature inclusive’. Keda pendiente!
Imagennan extrai di e catalogo di Aruba 2050 pa medidanan sostenible.