Directora di UNOCA, Ray-Anne Hernandez

E cantidad di peticion pa co financia proyectonan cultura y di arte a casi dobel e aña ki, segun Unoca. Sin embargo nan fondonan ta limita.

For di  luna di maart ultimo, Ray-Anne Hernandez ta e director nobo di UNOCA. E ta un persona cu semper a traha riba e veld di cultura. “Mi kier wak mas atencion sigur hopi mas atencion hinca den cultura di Aruba  y den parti di arte. Bo no por tin cultura si bo no tin arte”, el a bisa Bon Dia Aruba.

Fondo
Unoca como fundacion a wordo lanta hunto cu Status Aparte  cu e meta principal di yuda cofinancia proyectonan ariba e area cultural y arte. E fundacion aki tin su importancia riba e comunidad cultural y artistico; pero manera tur otro fundacion tambe nan tin nan retonan y limitacionnan, y un di nan ta esun financiero.

E fondo cu nan ta ricibi ta  bin di gobierno y tin biaha  nan fondo no ta suficiente pa co financia tur proyecto. “Mara nos tabatin fondo suficiente pa nos por duna tur e peticionarionan mes. Pasobra nos kier yuda mas hopi hende posibel.”
Encuanto e maneho di fondo, el a sigura cu e ta uno transparente. Tin un maneho nobo di parti di ministerio di Financia cu a bin cu un cambio riba e maneho di subsidio. Nan a bin cu un instancia cu ta haci control riba organisacionnan manera Unoca cu ta haya subsidio di gobierno. Tambe pa añanan caba, Unoca tin e obligacion di laga haci un audit riba nan maneho financiero anualmente.

Peticion
Sra. Hernandez a bisa cu tin un gran interes cerca nos hendenan pa realisa proyecto cultural y  artistico.  Na 2016, Unoca a finalisa e aña cu 59 proyecto cu nan a aproba. Durante e aña aki caba nan a haya mas di 100 peticion cu a drenta; y ainda falta 5 luna pa e aña caba. “E peticion ta drenta pero desafortunadamente no tur nos por aproba tampoco; pero e interes t’ey”. E mayoria di peticion tin di haber riba parti di literatura, musica, presentacion riba escenario, etc.. Ultimo añanan Unoca ta mira un crecemento di peticion pa  arte visual. Sra. Hernadez ta haya cu ta un arte cu ta creando un atencion nobo na Aruba.

E suma cu nan ta haya ta uno limita; y esey nan ta purba di parti pa cada un di e peticionarionan. E ta reconoce cu tin biaha ta dificil pa cumpli cu tur; y te hasta tin hendenan cu no ta contento cu nan ta haya cierto suma so; ya cu nan expectativa tabata di haya mas. Pero no obstante,  e aña aki Unoca co financia varios proyecto di artistanan individual. Tambe actividadnan manera Poetry Night cu ta cada luna;  International Jazz Day y actualmente e Aruba Symphony Festival cu ta tumando luga den Cas di Cultura y otro localidadnan. E siman cu a  pasa, nan tabatin nan summer camp titula Arte Activo cu Unoca ta realisa conhuntamente cu Scol di Arte. E hobennan cu a participa por a haya un smaak di diferente disciplina artistico. “Por lo general Unoca ta hopi orguyoso di e sosten cu nos por duna den e tereno aki”, el a declara na Bon Dia Aruba.

Restructuracion y criterio
Unoca a bin cu un restructuracion cu a inicia na aña 2015. Ainda e restructuracion aki no a bin totalmente cla. Sinembargo mayoria di e cambionan grandi a tuma luga caba; y aworaki nan ta trahando riba cosnan cu por cambia pa miho. Sra. Hernandez a bisa cu e proceso di aplicacion pa co financiamento si ta keda mescos cu despues di e periodo di restructuracion cu Unoca a pasa aden.
Nan tin  nan criterio pa evalua cada aplicacion; y ta e directiva di Unoca mes cu na final ta esun cu ta tuma e decision final. Esta si e proyecto ta cay na remarca pa co financiamento y cuanto ta e porcentahe cu e por haya. Tur  informacion riba aplicacion y criterio ta den nan website: www.unocaruba.org

E ta spera cu no solamente di parti di gobierno; pero tambe di sector priva companianan y comerciantenan por wak tambe kico ta e importancia di arte y cultura di un pais; y yuda nos artistanan caminda cu nan por; ora cu nan ta bati nan portanan. Di e forma aki e ta mira cu nos tur por engrandece e mundo artistico y e mundo cultural na Aruba.
E director nobo di Unoca  tin 15 aña organisando e festival infantil y hubenil di Dande  y di Himno y Bandera den Centro di Bario Tanki Leendert. Igualmente via Unesco el a participa den varios tayer relaciona cu herencia cultural inmaterial.