E siman aki departamento di Salubridad Publico (DESPA) a cuminsa un campaña di prevencion y conscientisacion den tur media riba malesa di influenza.

Dokter Maritza Ordoñez di DESPA a informa cu influenza ta un virus cu ta presente den henter aña. Pero durante e temporada aki caminda nos ta haya hopi yobida y temperatura ta baha un tiki, e ta plama mas lihe. E tipo di campaña di prevencion aki ta un instrumento efectivo pa combati influenza. Unabes cu ta wordo preveni di influenza bo por evita otro sorto di malesa cu por afecta bo curpa.

Sra. Ordoñez a laga sa cu e vacuna contra influenza cu DESPA lo haya e aña aki for di PAHO (Organisacion Pan Americano di Salud), ta uno basicamente nobo cu mas cobertura pa contraresta varios tipo di e virus di influenza cu esun prome. “Aruba tin e bendicion y e forsa economico cu nos ta cumpra e tetravalente contra influenza”. E vacuna lo yega Aruba pa mita di luna di december. Ta existi varios tipo di influenza ya sea A, B, C te hasta e famoso N1H1, pero esun mas comun ta influenza tipo A. DESPA ta biniendo cu un vacuna cu ta cubri tur e tipo di influenza aki.

E asegurado 60 plus di AZV lo haya e vacuna aki sin paga pe. Igualmente e pashentnan di risico grandi of malesa cronico no mester paga pe. Mientras cu esun interesa pa haya e vacuna mester paga 15 florin so ya cu e vacuna aki ta subsidia. “Nos ta keda pendiente na momento cu e vacuna yega pa mesora haci un yamada pa tur hende pa bin tum’e”, el a bisa. Tin biaha e vacuna ta causa un reaccion chikito cu ta algo natural, ya cu e vacuna ta activa bo anticurpa pa combati e virus ora bo curpa ta menasa di hay’e.


Rotavirus
Otro virus cu DESPA ta atende cu ne ta rotavirus. E virus aki ta ataca mas tanto e poblacion infantil. Aunke no tin hopi caso raporta di rotavirus, nan kier bin cu e vacuna aki pa introduci den nos plan of programa di vacunacion infantil. Esaki considerando cu den nos region of paisnan bisiña ta wordo raporta hopi caso di e malesa aki.

Nan a cuminsa sinta cu un grupo pa bin cu data riba caso di rotavirus registra pa aña, tipo di complicacion, y edad di e muchanan. Sra. Ordoñez di DESPA a trece dilanti cu nos muchanan nan programa di vacunacion ta full cubri. Sinembargo mirando cu na Aruba no tabata raporta mucho caso di rotavirus e vacuna no tabata t’ey. Pero nan ta buscando e posibilidad a base di data di e seccion di epidemiologia, seccion di malesa contagioso y hospital pa compila tur informacion corecto cu por mustra un indicacion general di e rotavirus na Aruba. E data aki ta relevante pa asina bin cu e vacuna pa nos muchanan.

Segun informacion divulga pa Noticia RCN di Colombia
Na Colombia pa ehempel – segun informacion divulga pa Noticia RCN e rotavirus ta e causa di diarea grave rond di e muchanan menor di 5 aña. Den e pais bisiña aki ta wordo raporta alrededor di 100 caso di morto pa causa di diarea. Entre nan un 50 pa 70 porciento ta wordo relaciona cu e rotavirus. Actualmente un team di Universidad Javeriana na Bogota a bin cu un investigacion riba un mata di e region di Boyaca y Cundinamarca cu por bira un remedi pa e malesa aki.