Organisacion Mundial di Salud a proclama e dia awe 21 di september como Dia Mundial di Alzheimer y Alzheimer’s Disease International (ADI) a dicidi di extende e conmemoracion aki pa henter luna di september.

Alzheimer ta considera como e epidemia nobo di siglo XXI, na unda ta calcula cu pa aña 2050 e number di personanan cu Alzheimer lo yega na 131.5 miyon.

Alzheimer ta un malesa mental cu no tin cura y cu poco poco ta degenera celulanan nervioso di celebro y ta disminui e masa celebral, di tal forma cu pashentnan ta mustra un deterioro cognitivo importante cu ta manifesta den dificultad pa papia, perdida di orientacion y dificultad pa resolve problemanan senciyo di e bida cotidiano.

Ayera mainta durante un conferencia di prensa di Fundacion Alzheimer Aruba (FAA) su presidente Dr. Melba Croes-Yanez a bisa cu e celebracion aki tin 19 aña na Aruba, e aña pasa pa motibo di Covid-19 nan a cuminsa duna informacion cientifico cu ta elaborando riba e parti di post-covid riba problemanan cognitivo cu pandemia por a causa.

For di 2013 pashentnan ta wordo yama pashentnan neuro-cognitivo y sino ta trata di un malesa ta wordo yama pashentnan cu cambionan cognitivo na unda cu Croes-Yanez a expresa cu den informacion cientifico aki nan a haya cu personanan cu a pasa door di ICU ta un grupo cu ta haya e nomber di Post-ICU syndrome.

Loke cientificonan tambe ta reporta for di aña pasa ta e efectonan cu esaki a trece y tambe riba esunnan cu tambe a wordo recupera pero cu no a drenta den ICU of cu ainda ta sufri di e efectonan ey, nan ta wordo yama e grupo di Cognitive Dysfunction Post-Covid, caminda cu pashentnan a indica cu nan ta sinti problemanan den e parti verbal, di rasonamento, entre otronan.

Di mesun manera, esunnan asintomatico cu tambe a pasa door di Covid-19 tambe tin efectonan cognitivo aden, ademas esunnan cu a keda cas cu a bira malo tin un parti mas leve di Cognitive Dysfunction Post-Covid, den pashentnan cu a wordo investiga na nivel mundial a mira e efectonan cu nan ta sinti como por ehemplo, perdida di olfato, nan ta bisa cu nan ta sinti un neblina den nan cabes, entre otro.

Esaki ta nifica cu pa e parti neuro-cognitivo di tipo Alzheimer tur e partinan aki menciona caba di disfuncionamento cognitivo tin di haber cu diagnostico na unda cu ta wordo confundi cu e tipo di Alzheimer pa loke Croes-Yanez a enfatisa cu personanan mester tin cuidou di bay pensa cu pa motibo cu ta mira e sintomanan aki ta parce esun neuro-cognitivo di tipo Alzheimer.

Segun estudionan, personanan cu edad di 80 aña bay ariba cu Alzheimer ta bay triplica na unda cu a trece dilanti e pregunta, ken ta esunnan cu ta bay cuida di nan pa motibo cu den era nobo aki, famianan ta dicidi di haya un of dos yiu, algo cu no tabata sosode den epoca di aña of 40 of 50 cu famianan tabata haya 16 yiu, por ehemplo.

Di su parti, Dr Yenny Montiel vice-presidente di e fundacion a trece dilanti cu e luna aki ta un luna di conscientisacion pa haci investigacionnan y asina duna informacion riba e tipo di pashentnan aki cu ta sufri di Alzheimer of cu trastorno neuro-cognitivo, “tin cu haci un diferencia, pasobra no tur trastorno cognitivo tin relacion cu Alzheimer, sino cu otro malesanan como problemanan vascular, diabetes, hipertension, etc”, Montiel a señala.

Cada un di e malesanan aki tin un tratamento diferente segun loke el a sigura y cu no por trata un pashent cu Alzheimer igual cu un pashent cu ta sufri di diabetes, ta p’esey cu ta importante pa duna aclaratorio y haci diagnostico.

“Esaki ta un tempo di conscientisa, pa haci diagnostico real, pa capacita e famia di e personanan afecta cu e malesa aki, pa esunnan cu ta cuida pashentnan, cu mester ta capacita pasobra no tur persona cu ta cuida hende grandi ta capacita pa haci esey”, Montiel a expresa.

Te ainda no ta conoci cientificamente e origen di e malesa aki pero si con por cuminsa evit’e cu cierto habito cu por reduci entre un 70% y un 80% e presencia di Alzheimer, mester reduci cuminda cu vet of cuminda procesa, cuminsa cushina cu berduranan, consumi alimentonan cu vitamina E, B12, mester tin un bida cu movecion, entre otro.

“Nos tin cu conscientisa tur hende, no solamente e famia, cu alimentacion ta hopi importante, igualmente tin cu bebe awa y cu tin suplementonan cu ta yuda retrasa e malesa” el a bisa.

Pa e dianan di e luna aki, nan tin charla riba e malesa di Alzheimer y otro actividad cu te ainda no ta confirma, e fundacion tambe ta bay duna entrevistanan na radio y diferente website.

Pa e motibo aki, si algun persona ta sospecha cu algun familiar cerca por tin sintomanan di Alzheimer, por tuma contacto cu Fundacion Alzheimer Aruba cu ta ofrece hopi informacion y ayudo di e malesa aki cu ta masha exigente pa loke ta trata e cuido cu mester duna.

Pa hopi biaha, e diagnostico ta yega na un momento dificil na unda cu algun dokternan no sa con pa orienta e famia ta p’esey cu ta hopi importante tuma contacto cu expertonan of fundacionnan specialisa den area aki, nan ta esun cu ta duna guia pa cuido, pa papia riba e avance di e malesa, stimulacion, entre otro.

Den conferencia di prensa aki, Croes-Yanes y Montiel a duna un obsekio na Violet Godet propietario di centro di cuido Daycare Cathrin dirigi pa pashentnan cu deterioro-cognitivo of demencia cu a habri su portanan na publico for di 19 di augustus di e aña aki.