Aruba ta un luga cu ta resalta pa su atraccion turistico, cu ta su beachnan y santo blanco, pero no semper nan ta ricibi e cuidadonan cu nan mester. P’esey un campaña manera esun cu a sosode ayera por haci un diferencia. Fundacion Aruba Reef Care a celebra su 25 aniversario cu su ‘25th Aruba Reef Care Project 2019’ na varios luga rond di nos isla.

Cu un participacion di 40 grupo y mas di 900 boluntario, mucha, adultonan y distinto organisacion, a uni pa haci limpi y recoge sushedad riba baranca y den lama, asina a duna di conoce Castro Perez, miembro di e fundacion.

Tambe el a menciona cu e aña aki, varios organisacion y fundacion a coopera cu nan, por ehempel Mourik Aruba, cu tin 25 aña consecutivo como sponsor di e fundacion y EcoTech, cu a ofrece varios baki di sushi pa e boluntarionan por pone tur e saconan cu sushi den dje.

Di mesun manera, Perez a bisa cu piscadonan di area di Waf’i Rancho tambe a uni pa e accion aki. Nan a sambuya y logra saca hopi taira cu tabata hundi den lama na area ey. “Esaki tabata un diferencia e aña, pasobra semper tabatin mas hende pa sambuya cu riba tera y aworaki esey a cambia”, Castro a menciona.

Perez a gradici tur persona cu a aporta pa haci e accion aki, cu compara cu aña pasa, tabatin 700 hende. Participantenan tabata na distinto area di isla como California Lighthouse, Malmok, area di Waf’i Rancho, asina tambe como areanan cu normalmente no a haya recientemente un limpiesa, manera Kapel di Alto Vista, Natural Bridge y Arashi Beach.

E beachnan ta un espacio pa recreacion di e comunidad, specialmente Aruba cu ta rondona di awa di lama, nan ta cumpli un funcion hopi importante na eco-sistema ya cu nan ta provee di un habitat cu condicionnan singular pa plantanan y bestianan. Sinembargo, e consecuencianan di no protege e espacio natural aki, algun biaha por ta ‘preocupante’, Castro a destaca.

Hopi di sushedad cu e campaña aki a recolecta ta material di plastico, un material cu ta tarda hopi aña pa su biodegradacion y cu no ta haci e espacio sushi so, sino cu tambe gravemente ta afecta e especienan cu ta biba den dje. Segun datonan internacional, nuebe di cada dies parha marino tabatin plastico den nan stoma.

P’esey actividadnan manera Beach Clean-Up, hunto cu campaña di informacion riba reciclahe, ta contribui pa forma ciudadanonan sensitivo y educa pa cuida e espacio aki y pa nan tin un miho manera di disfruta di nan, Castro a finalisa.