Cada 3 di december, mundo henter ta pone enfasis riba Dia Internacional pa Personanan cu Discapacidad, un dia pa defende derecho, inclusion y oportunidad igual pa tur persona. Na Aruba e dia aki ta tuma un importancia grandi, pasobra nos ta biba den un comunidad cu ta enfrenta realidad mescla: di un banda tin deseo y consenshi pa inclusion, pero di otro banda tin retonan cu entre otro infrastructura, sistema di educacion y atencion social.
Data reciente y e enfoke nobo riba discapacidad intelectual leve ta mustra cu aunke a avansa, tin mucho trabao pa dilanti. Segun cifra di Oficina Central di Estadistica (CBS) Aruba tin entre 6.000 y 7.000 persona cu tin discapacidad cu ta afecta su funcionamento diario — loke ta mas o menos 6%-7% di e poblacion. E discapacidadnan aki ta varia di retonan fisico y di mobilidad te na deficiencianan visual y auditivo, discapacidadnan intelectual y condicionnan psico-social. Ora ta inclui hende cu malesanan cronico cu ta limita actividadnan diario, e cantidad ta considerablemente mas halto.
Den tereno di educacion y inclusion social, recientemente e organisaciin Fundacion Siñami Paso pa Paso Aruba (FSPPA) a organisa un curso enfoca riba discapacidad intelectual leve (LVB). E curso, facilita pa profesor Xavier Moonen, un experto internacional cu mas di 40 aña di experiencia, a yuda profesional, famia y institucionnan escolar pa compronde e naturalesa di discapacidad leve — su causa, su manifestacion y sistema di apoyo cu por yuda nan.
E enfasis ta hopi claro: discapacidad intelectual leve no semper ta evidente desde edad trempan, y su diagnostico ta mas “flexibel” cu un patronchi rigido. Frecuentemente, muchanan cu LVB no ta presenta manifestacion claro, y su desaroyo ta diferente — mas slow, of simplemente diferente — cu muchanan normal. Den varios caso, solamente ora nan ta den scol regular nan tin problema: nan no por sigui ritmo di klas, nan no por capta tur e material cu ta ser exigi, y esaki ta pone nan na un ruta unda scol of profesornan mester duna ayudo extra.
Profesor Moonen ta defende cu scol regular cu un sistema inclusivo ta ideal, pasobra e ta duna muchanan cu discapacidad intelectual leve oportunidad pa socialisa cu compañeronan, forma amistad, y desaroya socialmente. Pero pa logra esaki mester maestro cualifica, klasnan cu adaptacion y un structura di apoyo cla.
E curso organisa pa FSPPA a logra cu 37 profesional di diferente sector y 20 famia participa, dunando un espacio pa compronde actualisacion den diagnostico, intervencion tempran, acompañamento familiar, inclusion escolar y social, comunicacion efectivo y uso di metodonan adapta.
E iniciativa aki ta representa un paso importante pa Aruba, pa cambia percepcion social y metodo di apoyo. Pero e data demografico y realidad di infrastructura ta apunta cu inclusion ta mucho mas cu cualkier campaña.
Muchanan y adulto cu discapacidad — incluso cu discapacidad leve — ta enfrenta barera serio den acceso: structura publico y priva cu no ta adapta. Baño adapta, rampa, facilidad pa rolstoel, sistema di transporte, señalacion inclusivo — hopi biaha no ta disponible of ta limita. Esaki ta limita autonomia, crea dependencia y reduci posibilidad pa integracion pleno.
Den salud, a pesar cu atencion basico ta mas o menos disponibel, servicionan specialisa pa rehabilitacion, terapia, apoyo mental, logopedia, aparato di asistencia, y atencion continuo pa persona cu discapacidad no ta basta. Masha hende ta mustra cu listanan di espera ta largo, y cu costo ta un barera real pa famianan cu tin limitacion di seguro di seguro of ingreso.
Den e area di empleo, situacion tambe ta dificil. Mientras cu organisacionnan internacional ta calcula cu hopi persona cu discapacidad, si nan tin adaptacion, por participa den mercado laboral, solamente un porcion relativamente reduci na Aruba ta logra. Segun data di CBS y e evaluacion di inclusion ta calcula cu solamente 10% pa 15% di persona cu discapacidad ta participa den forsa laboral. E falta di espacio adapta, formacion di trabao, empoderamento di dunador di trabao y stigma social ta contribui fuertemente.
E reto ta grandi den un comunidad chikito manera Aruba, pero e paso nobo cu ta ser tuma den diagnostico, educacion y formacion di profesional pa inclusion ta duna speransa.
Ademas, esfuersonan manera e curso pa discapacidad intelectual leve — organisa pa FSPPA — ta mustra cu Aruba por bira un ehempel regional, si tin boluntad, di colaboracion entre NGO’s, famianan, scolnan y gobierno, cu un enfoke fundamenta riba respet, dignidad y capacidad.
Pa logra inclusion real — no solamente un ideal — Aruba mester combina dato, inversion, regulacion y conscientisacion. Mester tin estadistica continuo pa conoce e cantidad di berdad y tipo di discapacidad, planifica infrastructura cu ta inclusivo, forma maestro y profesionalnan cu conoce diversidad, duna apoyo na famia y adultonan, y crea oportunidad di educacion y empleo adapta.
Dia Internacional pa Persona cu Discapacidad ta un recordatorio anual cu inclusion no ta un acto temporario. Ta un compromiso di bida — pa cada dia. Na Aruba, e retonan ta grandi, pero e paso nobo di compronde discapacidad intelectual leve, hunto cu dato demografico real y un grupo di organisacion y famianan dedica, ta duna speransa cu nos por construi un isla mas inclusivo, mas humano y mas husto pa tur



