Promocion di un sociedad cu ta inclusivo pa personanan cu limitacion. Esey tabata e tema e aña aki pa e Dia Internacional di Personanan cu Limitacion, conmemora siman pasa, dia 3 di December. E ta un fecha cu tabata hopi den mente di Alexandra Geerman, cu kier wanta na e ilusion cu Aruba ta un sociedad inclusivo, a pesar di señalnan contrario.
Bida tabata priminti hopi na Alexandra Geerman. A pesar di retonan cu ta mustra insuperable el a logra algo cu hopi ta ni purba, esta gradua na Universidad di Aruba cu un Bachelor’s Degree siendo ciego y ta den rolstoel. Sinembargo, a pesar di tur expectativa, e realidad pafo di e murayanan di Universidad a resulta hopi mas duro cu Geerman mes por a kere.
Alexandra Geerman a haya diabetes di mucha na edad di cinco aña. Tabata su prome realisacion cu bida no ta facil. Pero e mucha a lanta contento, cu sosten di su mama, kende a yud’e durante henter su trayectoria. El a lanta como un hoben normal, bay scol y despues bay Universidad. Y tabata durante su prome aña na Facultad di Economia y Finanzas, FEF, cu Geerman a cuminza perde su bista. Aki a inicia un periodo largo cu hopi tristeza y alegria. Tristesa pa e perdida di bista, pero tambe perdida di su mama cu tabata esun cu tabata yud’e cu tur cos. Su tata a bula aden y cu su apoyo, Alexandra a logra su propedeuse. Su facultad, esta FEF tambe tabata determina cu nan studiante cu tin e inteligencia, por caba su estudio. “Nan tabata bisa mi pa studia ley, pero ami semper a gusta economia.” El a dura 11 aña en total, pero Alexandra Geerman a gradua na 2021 despues di defende su tesis‘Un Aruba digital, con accesibel e-commerce na Aruba ta pa esnan cu limitacion di bista.’ (red. e conclusion tabata cu e accesibilidad ta hopi abou).
Pero te eynan e storia bunita a yega. Pasobra a pesar di hopi intento, hopi solicitud, ningun negoshi, instancia na Aruba kier a tuma e risico di tuma un ‘bedrijfseconoom’ ciego den servicio. A pesar cu Alexandra Geerman a usa ehempel con companianan renombra a crea facilidadnan pa hendenan ciego por traha den e area, no tabatin e curashi pa tuma un hende asina den servicio. “Mi no por tuma nan na malo tampoco. Ami mes, como un profesional, lo pensa masha hopi mes si e beneficio di tuma un trahado ciego den servicio ta mas cu e risico,” Geerman a conta Bon Dia Aruba.
Cu e realisacion aki den mente, Alexandra Geerman a dicidi pa sigui studia, pa e por haya su papelnan pa por bira docente. Cu sosten di Funari, Geerman a inscribi na Instituto Pedagogico Arubano. Inicialmente, e dokter cu mester a evalu’e a mustra duda si Geerman lo por a pasa e ‘medischekeuring,’ ya cu realidad ta cu e hoben ta ciego. “Mi a djis bis’e cu mi tin mi Bachelor’s Degree y e dokter a djis firma e formulario y a bisa ‘Exito.’”
E estudio tabata den oranan di atardi pa anochi, y hunto cu amiga di Universidad, Geerman tabata tur dia un ora prome cu les cuminsa na scol. Funari tabata crucial den e proceso aki, Alexandra tabata keda henter dia na e centro pa haya e bus di e fundacion pa transporte di nan miembro sigui su trayectoria pa por ta realmente independiente y productivo. Alexandra Geerman a coordina cu nan tambe pa e miho forma pa yud’e ora cu e mester pasa e stage inicial. Pero prome cu esey, Alexandra mester a duna les na IPA mes. El a duna les den su specialidad cu ta‘boekhouden.’Aunke cu un docente di IPA a keda impresiona cu su dunamento di les, e otro a bisa cu no a sigui e procedura regular. Algo cu ta imposibel pa un persona ciego. Y diripiente a bin un reunion entre IPA cu Alexandra Geerman na FAVI. Eynan ta ora cu a bis’e cu scolnan lo no acepta sin mas cu Alexandra Geerman bay cu asistente pa yud’e cu su stage. FAVI a purba intermedia, pero IPA, contrario cu Universidad di Aruba no a ahusta su programa pa Alexandra Geerman por caba su estudio.
Busca un psicologo pa e bashi
Es mas, a cera porta pa un hende cu tabata kier a haci un diferencia. Locual tabata mas pisa,ta cu e docente na IPA a bis’e: ‘Bo kier yena un bashi. Bay un psicologo pa bo trauma.’ E palabranan ey a hera kibra Alexandra. A pesar di a perde su mama, perde su habilidad di cana y mira, di ta cu un pareha cu tambe ta perdiendo su bista, nunca Alexandra a kere cu un expresion asina por a crea un herida enorme. Esey tabata momento cu el a cay den depresion pisa. “E morto di mi mama tabata un trauma, kizas.” Pero aki a kibra su soño di ta un profesional, independiente. Brenda Rasmijn di Funari a bisa simplemente: “Na Aruba ainda ta discrimina contra e grupo aki. IPA por ehempel tabata sa e condicion di Alexandra ora cu el a aplica. No lag’e drenta y despues bisa cu no por.” Alexandra mes ta bisa cu esey ta prome biaha cu el a sinti cu a discrimin’e pa su condicion.
Alexandra Geerman a sinti un bashi grandi dia cu el a gradua di Universidad di Aruba. E tabata un luga sigur p’e, unda hopia apreci’e. “E meta tabata pa caba e scol. Y mi tabata anticipa e momento, pero ora cu el a yega mes, e tabata dificil.” Y aunke cu e lo kier bolbe pa caba su Masters, realidad financiero ta haci esey casi imposibel e momentonan aki. Tampoco e kier tuma un trabou via Trampolin pa Trabou, pasobra esey lo nifica un salario pa ora cu ta hopi bou nivel di un persona cu diploma Universitario. “Y mi no por gana ni un cen mas, pasobra e ora mi ta perde mi bijstand. Y mi mester di e siguridad ey.”
Aunke cu Alexandra Geerman ta admiti cu ainda e ta lucha cu su depresion, su personalidad alegre ta keda briya y e ta keda lucha pa sigui dilanti. Asina e ta sigui cursonan entre otro, di fotografia, na FAVI, y di musica y instrumento na Funari. Recientemente e grupo di FAVI a saca nan cantica di Pasco y a tene concierto pa publico.
Kisas e ruta pa bira un profesional independiente ta largo, pero Alexandra Geerman en todo caso no ta cla pa duna su mes por venci. Y Funari tampoco, Brenda Rasmijn a enfatisa. Ambos ta convenci cu un dia Aruba lo realisa cu crea un sociedad inclusivo ta contribui na grandi cu progreso social, manera e lema di e Dia Internacional di Personanan cu Limitacion 2025 ta bisa.
Tin ehempelnan rond mundo unda personanan cu limitacion, danki na adaptacion y tecnologia por funciona optimal den mercado. Un di nan ta Saima Ashraf kende ta trahando como un CPA, Certified Public Accountant na Inglatera. Segun analistanan, participacion ta posibel ora ta usa ideanan innovativo pa sigura productividad di esnan cu cualkier limitacion (fisico) pa contribui den e proceso laboral. Nan contribucion ta midi den nan lealtad, afinidad y acercamento cu mercado, cu e grupo cu un limitacion cu ta nan specialidad, unda nan ta opera for di e perspectiva inclusivo y creativo.



