(CuracaoChronicle) – Violencia relacional a keda un preocupacion grandi pa polis y autoridadnan di husticia na Corsou den 2025. Un total di 141 rapport di violencia domestico y cu partner tabata registra durante e aña.
Mientras cu e cifra aki ta representa un disminucion chikito compara cu 2024, e cifranan aki ta keda halto y ta enfatisa cu violencia relacional ta un problema structural dentro di sociedad di Corsou.
Data di estadisticanan di crimen mas recien publica pa Cuerpo Policial di Corsou, ta demostra cu reportahe di violencia relacional a keda consistentemente eleva durante varios aña. Aunke puntonan halto a ser mira den 2020 y despues atrobe den 2023, un disminucion modesto a sigui, aunke no tin indicacion cla di un moda di disminucion sosteni. Den 2025, e cantidad di reportahe a keda casi sin cambia compara cu e aña anterior, sugeriendo cu violencia dentro di famianan y relacionnan intimo ta sigui sucede na un velocidad stabil.
Ademas di e reportahenan, polis a haci 167 aresto den casonan relaciona cu violencia relacional den 2025. E cantidad aki ta mas abao cu den 2023 y 2024, ora cu 289 y 227 aresto a ser haci respectivamente. Segun autoridadnan, e disminucion por indica menos escalacion grave, pero e por refleha cambionan den comportamento di reportahe, follow-up of e naturalesa di e incidentenan mes.
Cifranan mensual ta mustra cu violencia relacional ta sucede durante henter aña. Cierto luna manera februari, maart y october, a mira cantidadnan relativamente halto di caso, sinembargo e patronchi general ta señala na un forma di violencia cu ta continuamente presente na luga di limita na cierto periodo of circunstancia.
Polis ta enfatisa cu violencia relacional hopi biaha ta keda scondi y cu e cantidad di caso registra probablemente ta representa solamente un parti di e realidad. Victimanan no semper ta reporta pa motibo di miedo, dependencia emocional of financiero of sentimentonan di berguensa. Na mesun tempo, e data ta enfatisa cu violencia relacional ta pone un peso significante riba capacidad di polis y servicionan di sosten social.



