(AFP)—Un ehercicio simple pa entrena bo cerebro por reduci riesgo di desaroya demencia cu 25%, segun un estudio a bisa dialuna, pero cu investigadornan externo expresando cautela den con ta interpreta e resultadonan.
Tin un cantidad grandi di weganan y apps di ehercicio cerebral cu ta bisa cu e ta combati retraso cognitivo, aunke te awor tabatin tiki investigacion di calidad halto cu ta prueba nan efectividad.
E estudio nobo ta un prueba controla—considerando e standard halto pa investigacion medico—cu a cuminsa tuma participante fin di añanan 1990.
Mas cu 2.800 hende di 65 aña bay ariba a ser arbitrariamente asigna un di tres diferencia tipo di entrenamento cerebral—velocidad, memoria of rasonabilidad—of tabata parti di un grupo di control.
Prome, e participantenan a haci sesionnan di un ora dos biaha pa siman pa cinco siman largo. Un y tres aña despues, nan a haci cuatro sesion booster. Den total, nan a pasa menos cu 24 ora di entrenamento.
Durante chekeo te cu cinco, 10 y mas recien 20 aña, e entrenamento di velocidad tabata semper “desproporcionalmente beneficioso,” segun co-autor di estudio Marilyn Albert di John Hopkins University na Merca a conta AFP.
Despues di dos decada, registronan di Medicare a mustra cu e personanan cu a haci e entrenamento di velocidad y sesionnan di booster tabatin 25% menos riesgo di haya demencia, segun e estudio ta bisa.
E otro dos tipo di entrenamento no a haci un gran diferencia estadisticamente. “Pa prome biaha, esaki ta un estudio di standard halto cu a duna nos un idea di kico por haci pa reduci riesgo di desaroya demencia,” Albert a bisa.
Sinemargo, Rachel Richardson, un investigador na Cochrane Collaboration cu no ta envolvi den e estudio, a adverti cu “mientras e ta estadisticamente significante, e resultado no ta asina impresionante,” como un reduccion di 25%.
Esaki ta parcialmente debi na e margennan di eror “variando for di un reduccion di 41% a un di apenas 5%,” el a conta Science Media Centre. El a agrega cu e estudio a exclui personanan cu condicionnan manera mal vision y odio, cual ta nifica cu e no ta completamente representativo.
Baptiste Leurent, un experto den estadistica medico na University College London, a bisa cu e estudio tabatin “limitacionnan importante.”
“Aunke un analysis di sub-grupo a produci un resultado significante, e unico descubrimento aki no ta considera en general como evidencia fuerte pa demostra e efectividad di e intervencion,” el a bisa. “Mester conduci mas investigacion pa determina si entrenamento cognitivo por reduci e riesgo di demencia.”
Conectividad den cerebro
E ehercicionan di velocidad ta envolvi tareanan unda participantenan ta click riba auto y borchinan di trafico cu ta aparece den diferente area riba un pantaya di computer. Albert a bisa cu investigadornan no tabata sa pakico e ehercicio aki a aparece mas efectivo.
“Nos ta asumi cu e entrenamento aki a afecta algo relaciona cu conectividad den cerebro,” el a bisa. Descubriendo e mecanismo exacto pakico entrenamento di velocidad a traha por yuda investigadornan desaroya un ehercicio nobo y mas efectivo den futuro, Albert a bisa.
E resultadonan ta aplica solamente na e ehercicio specifico aki y no por indica nada significativo tocante otro weganan di cerebro, el a agrega.
Pero e descubrimentonan tabata “extraordinariamente importante,” Albert a enfatisa, ntoando cu pa reduci demencia entre 25% di e poblacion Mericano por spaar 100 biyon dollar den cuido medico.
Demencia ta afecta 57 miyon hende y ta e di siete causa di morto globalmente, segun e Organisacion Mundial di Salud (WHO). E estudio a ser publica den e journal Alzheimer’s and Dementia: Translational Research & Clinical Research.



