Confiansa den sector empresarial na Aruba a baha durante e prome kwartaal di 2026, mientras cu companianan a bira mas cauteloso tocante e perspectivanan economico di e isla, segun e ultimo Business Perception Survey (Indice di Percepcion di Negoshi) publica pa Banco Central di Aruba (CBA).
E encuesta, cu ta midi e sentimento di empresarionan local tocante condicionnan economico actual y futuro, a mustra cu e Business Perception Index general a baha di 108.0 den e di cuater kwartaal di 2025 pa 104.3 den e prome kwartaal di 2026. Aunke e indice ainda ta keda riba e nivel neutral di 100, e bahada ta indica un reduccion notable den optimismo entre empresarionan na Aruba.
E bahada tabata principalmente resultado di expectativa menos positivo tocante condicionnan economico na corto plaso. E indice di condicionnan economico a corto plaso a baha cu 5.6 punto te na 102.4, mientras cu e indice di condicionnan economico actual a baha cu 1.9 punto te na 106.0. E resultadonan ta sugeri cu aunke negoshinan generalmente ta mira e condicionnan actual como faborabel, hopi ta birando mas cauteloso tocante e lunanan binidero.
Un cambio significativo a ser registra den expectativa pa crecemento economico durante e siguiente aña. E porcentahe di empresarionan cu ta anticipa un crecemento economico negativo a subi for di 2.5% te 14.3%. Na mesun momento, e porcentahe cu ta spera un crecemento positivo a baha di 52.5% te 42.9%. Empresarionan cu ta pensa cu economia lo keda stabiel tambe a representa 42.9% di e encuestadonan.
E encuesta ta indica cu preocupacion tocante desempeño economico futuro a bira mas comun, a pesar di varios indicador cu ta mustra cu actividadnan comercial ta sigui fuerte.
Un di e resultadonan mas positivo den e rapport ta relaciona cu empleo. Mas cu mitar di e empresarionan, of 51.5%, a reporta un aumento den empleo durante e prome kwartaal. Esaki ta representa un subida di 9 punto di porcentahe compara cu e kwartaal anterior. Mientras tanto, e porcentahe di empresarionan cu a reporta cero cambio den cantidad di empleadonan a baha, mientras cu esnan cu a reporta un reduccion den personal a subi un poco.
E resultadonan ta sugeri cu hopi compania ta sigui amplia nan forsa laboral a pesar di incertidumbre creciente tocante e economia den futuro. E crecemento den empleo tambe a refleha den expectativa pa e lunanan cu ta bin, cu mayoria di e empresarionan sperando cu e cantidad di empleadonan lo keda igual of mehora.
Condicionnan salarial tambe a mehora durante e kwartaal. E cantidad di empresarionan cu a reporta mehoracion den gastonan salarial promedio a aumenta, mientras cu e porcentahe cu a indica deterioracion den e area aki a baha. Sinembargo, mayoria di empresario a sigui reporta poco of ningun cambio den condicionnan salarial.
Rentabilidad a sigui fuerte den sector empresarial. E rapport ta mustra cu 91% di e encuestadonan a reporta ganashi durante e prome kwartaal di 2026, un subida chikito compara cu 90% den e kwartaal anterior. Solamente 9% a indica cu nan negoshi a opera cu perdida.
A pesar di e porcentahe halto di negoshi cu tabatin ganashi, e rindimento di benta a debilita compara cu e ultimo kwartaal di 2025. E porcentahe di encuestadonan cu a informa un bahada di benta a subi significantemente di 7.5% pa 21.3%. Na mesun momento, e parti di negoshinan cu ta raporta crecemento di benta a baha di 75% pa 66.7%.
E cifranan ta indica cu, aunke mayoria di empresarionan ta sigui haci ganashi, un cantidad creciente di negoshi ta enfrenta actividad comercial menos fuerte. E tendencia aki por ta contribuyendo na e actitud mas cauteloso cu ta ser refleha den e Business Perception Index.
Actividad di inversion a mustra un cuadro mixto durante e kwartaal. Casi cuatro di cada dies empresario, of 39.4%, a reporta mehoracion den condicionnan di inversion, representando un subida di 4.4 punto di porcentahe compara cu e kwartaal anterior. E porcentahe di empresarionan cu a reporta condicionnan di inversion menos bon a baha un tiki te 6.1%.
Sinembargo, confiansa tocante actividad di inversion den futuro a debilita. E cantidad di empresario cu ta spera cu condicionnan di inversion lo empeora durante e siguiente seis luna a subi di 2.5% te 12.1%. Mientras tanto, e porcentahe cu ta spera mehoracion den inversion a baha di 52.5% te 48.5%.
E encuesta tambe a revela cu plannan di inversion pa e siguiente 12 luna a keda relativamente stabiel. Aproximadamente 77.1% di e encuestadonan a indica cu nan tin plannan di inversion pa e siguiente aña, apenas un poco mas abao cu e 77.5% registra den e kwartaal anterior.
Hopi empresario a reporta plannan pa inversion substancial. E porcentahe di encuestadonan cu ta plania inversionnan cu ta supera Afl. 5 miyon a aumenta compara cu e kwartaal anterior, señalando cu proyectonan di escala mas grandi ta sigui avansa a pesar di incertidumbre economico creciente.
Condicionnan pa obtene financiamento a surgi como otro punto di preocupacion. E porcentahe di empresario cu a indica cu condicionnan di prestamo a bira mas estricto a aumenta significantemente di 2.5% te 10.5% durante e kwartaal. Sinembargo, mayoria di empresarionan, of 86.8%, a indica cu e condicionnan no a cambia.
Empresarionan tambe a comparti nan expectativa tocante costo di financiamento. Casi tres tercera parti di e encuestadonan ta spera cu e tasa efectivo anual di financiamento lo ta entre 5% y 8% durante e siguiente 12 luna. Un grupo mas chikito ta anticipa tasanan mas halto, mientras cu 17.1% ta pensa cu e tasa lo keda bao di 5%.
Expectativanan di inflacion a keda relativamente halto. Mas cu un di tres parti di empresarionan, of 37.1%, ta anticipa cu inflacion lo supera 3% durante e siguiente aña. Otro 34.3% ta spera un inflacion entre 2% y 3%, mientras cu 20% ta proyecta un tasa di inflacion di entre 1% y 2%.
E expectativanan aki ta parce di tin influencia riba strategia di prijsnan den sector empresarial. Seis di cada dies encuestado ta anticipa aumento den prijs di producto y servicio durante e siguiente 12 luna. Mientras tanto, 37.1% ta spera cu prijsnan lo keda igual, y solamente un porcentahe minimo ta anticipa un reduccion.
E encuesta tambe a mustra diferencia notable entre varios sector economico.
Sector di construccion a registra un di e miho resultadonan, cu su Business Perception Index subiendo di 105.7 te 110.0. Industria di fabricacion, comercio mayorista y minorista a experimenta un bahada den sentimento empresarial, mientras cu sector di real estate y otro actividadnan comercial a registra un di e bahadanan mas fuerte, cu su indice cayendo di 100.0 te 92.2.
Sector hotelero y di restaurant, un componente clave di economia di Aruba, a keda relativamente stabiel. Su Business Perception Index a baha un poco, di 107.7 te 106.3, indicando cu empresarionan den e industria turistico ta sigui mira condicionnan como positivo a pesar di e caida general den confiansa.
Empresanan di transporte, almacenahe y comunicacion tambe a mantene un perspectiva fuerte, cu un indice superior na 108. Institucionnan financiero igualmente a sigui reporta condicionnan positivo, registrando un indice di 108.4.
E resultado di CBA ta pinta un cuadro di un economia cu ta keda resistente, pero cu ta enfrenta incertidumbre creciente tocante su perspectiva di crecemento. Empresarionan ta sigui crea trabao, manteniendo rentabilidad y persiguiendo oportunidadnan di inversion. Na mesun momento, preocupacionnan tocante crecemento economico, financiamento y inflacion a bira mas evidente.
E disminucion den e Business Perception Index ta sugeri cu empresarionan ta mirando e ambiente economico cu mas cuidou cu na final di 2025. Aunke condicionnan actual ta sigui positivo den termino general, e debilitacion den expectativa na corto plaso ta indica cu lidernan empresarial ta sigui monitorea cuidadosamente desaroyonan cu por afecta crecemento durante resto di aña.
Mientras Aruba ta sigui avansa durante 2026, formuladornan di politica, inversionista y empresarionan lo sigui observa e indicadornan aki di cerca pa determina si e disminucion den confiansa ta un ahuste temporal of e inicio di un contraccion mas amplio den e dinamica economico.
E resultado nan di e encuesta empresarial ta bini den un momento cu confiansa di consumidor tambe a baha. Segun e Consumer Confidence Survey di CBA, e indice di confiansa di consumidor a baha te na 92.7 den e prome kwartaal di 2026, mientras cu preocupacion tocante aumento di prijs y situacion financiero personal a sigui crece. E resultado nan ta mustra cu tanto consumidor como empresarionan ta mira e panorama economico cu mas cautela.



