Gobierno di Aruba a anuncia diferente medida financiero destina pa sostene famianan cu menos recurso, particularmente den preparacion pa inicio di aña escolar nobo. Durante un conferencia di prensa, prome minister Mike Eman, hunto cu minister di Asuntonan Social Mervin Wyatt-Ras, a presenta e diferente ayudo cu ta vigente y un aumento adicional cu ta drenta na vigor e aña aki pa compra di articulonan escolar.

E mandatario a enfatisa cu inicio di un aña escolar ta trece diferente gasto adicional pa famianan. Entre esakinan tin schoolgeld, articulonan escolar y otro necesidad relaciona cu comienso di scol. Pa famianan cu entrada limita, e gastonan aki por representa un peso financiero considerable.

Un cambio nobo anuncia pa e aña aki ta aumento di e contribucion pa compra di articulonan escolar. E sosten aki, cu tabata Afl. 250 pa cada mucha, ta aumenta pa Afl. 300. E ayudo ta destina pa mama, tata of otro mayor responsabel cu tin mucha cu ta bay scol y cu ta cumpli cu e condicionnan pa ricibi e sosten.

E aumento ta relaciona cu e costo di bida y gastonan cu famianan ta enfrenta na momento di prepara nan yiunan pa un aña escolar nobo. Articulonan escolar y otro material necesario pa enseñansa ta forma parti di e gastonan cu mayornan mester cubri na inicio di cada periodo escolar.

Banda di e aumento nobo pa articulonan escolar, otro medidanan cu Gobierno a introduci aña pasa ta keda vigente. Esakinan ta inclui aumento di bijstand basico, schoolkindertoeslag y e contribucion cu famianan por ricibi pa paga schoolgeld.

Den caso di schoolgeld, e contribucion tabata anteriormente Afl. 120. Despues di un inventarisacion di e diferente sumanan di schoolgeld cobra na scolnan na Aruba, Gobierno a aumenta e contribucion pa Afl. 250.

Prome minister Eman a splica cu e decision a ser tuma despues cu a constata cu na diferente scol e schoolgeld tabata mas halto cu e contribucion cu famianan riba bijstand tabata ricibi. Pa determina e suma nobo, Gobierno a tene cuenta cu e sumanan mas halto identifica durante e inventarisacion, cu meta di evita cu mayornan mester saca un parti grandi di nan entrada regular pa cubri schoolgeld.

Pa e aña escolar nobo, segun informacion cu Gobierno a ricibi for di Ministerio di Enseñansa, no ta anticipa aumento di schoolgeld na scolnan. Pa por ricibi e contribucion correspondiente, Directie Sociale Zaken ta pidi mayornan pa entrega comprobante di inscripcion di e mucha na scol.

Otro instrumento di sosten cu ta keda vigente ta e schoolkindertoeslag, un contribucion destina pa famianan cu muchanan den edad escolar. E programa aki ta existi desde gobernacion di AVP periodo 2009-2017, pero segun prome minister Eman, durante varios aña e suma no a ser adapta suficientemente na aumento di costo relaciona cu enseñansa y inicio di aña escolar.

Aña pasa e schoolkindertoeslag a ser aumenta di Afl. 250 pa Afl. 300 pa cada mucha. E suma nobo ta keda vigente e aña aki. Esaki ta nifica cu un mayor cu ta ricibi bijstand por haya Afl. 300 adicional pa cada yiu cu ta cualifica pa e sosten, banda di e bijstand general y otro sosten aplicabel pa miembronan di famia.

E schoolkindertoeslag por acumula te un maximo di Afl. 1.100, dependiendo di cantidad di mucha den famia. Un famia cu tres mucha, por ehempel, por cualifica pa un total di Afl. 900 bao di e regeling aki. Den caso di cuatro mucha, e contribucion por yega te na un limite maximo di Afl. 1.100.

Tambe ta keda vigente e aumento di bijstand basico cu a ser introduci aña pasa. E suma aki tabata Afl. 450 y a ser aumenta cu Afl. 150, yegando na Afl. 600.

E aumento ta particularmente relevante pa famianan cu mucha, incluyendo mayornan soltero cu ta depende di bijstand. E sosten basico ta forma parti di un cantidad mas amplio di ayudo cu por inclui contribucion adicional, dependiendo di composicion y situacion di cada famia.

Cu e medidanan aki, e bijstand basico di Afl. 600 ta keda manteni, mientras cu e schoolkindertoeslag ta Afl. 300 pa mucha, cu un limite maximo aplicabel. E contribucion pa schoolgeld ta keda na Afl. 250. E cambio nobo pa e aña escolar aki ta e aumento di e ayudo pa articulonan escolar di Afl. 250 pa Afl. 300 pa cada mucha cu ta cualifica.

E diferente medidanan ta forma parti di un esfuerso mas amplio pa aumenta e sosten financiero cu famianan ta ricibi pa yega mas cerca di e bestaansminimum. Gobierno a haci un inventarisacion di e diferente ayudo cu famianan riba bijstand ta ricibi y a compara esaki cu e nivel di entrada considera necesario pa cubri necesidadnan basico di bida na Aruba.

Segun prome minister Eman, e intencion ta pa e diferente forma di sosten, ora nan ser combina, yega mas cerca posibel na e suma di bestaansminimum.

Durante e conferencia di prensa, prome minister Eman a pone e medidanan tambe den un contexto mas amplio di costo di bida y entrada di diferente grupo den comunidad. El a recorda cu durante periodo di formacion di Gobierno, nan tabatin contacto cu diferente instancia y fundacion cu ta traha cu comunidad, mucha, mayor y personanan cu necesidadnan specifico.

Un preocupacion cu a surgi den e combersacionnan aki ta e situacion financiero di personanan cu ta biba bao of cerca di e bestaansminimum. Gobierno a identifica tres grupo cu, segun su evaluacion, ta particularmente vulnerabel: pensionadonan, personanan cu ta depende di bijstand y trahadornan cu ta gana salario minimo.

E prome grupo ta pensionadonan. Gobierno anteriormente a anuncia un aumento di entrada pa pensionadonan cu ta biba nan so y pa parehanan pensionado. Segun e cifranan presenta, pa un adulto mayor cu ta biba su so e aumento tabata Afl. 500 pa luna, mientras cu pa un pareha e aumento ta yega na Afl. 900 pa luna. Calcula riba base anual, esaki ta representa un aumento di Afl. 6.000 pa un pensionado cu ta biba su so y te Afl. 10.800 pa un pareha, dependiendo di e regeling aplicabel.

E di dos grupo identifica ta personanan cu ta depende di bijstand. Prome minister Eman a enfatisa cu dependencia di asistencia social por ta resultado di diferente circunstancia personal, familiar of economico y cu den hopi caso e situacion ta surgi pa motibonan cu no ta completamente den nan man.

E sosten pa inicio di aña escolar ta particularmente relevante pa e grupo aki, ya cu famianan cu mucha por enfrenta varios gasto simultaneamente. E combinacion di bijstand, schoolkindertoeslag, contribucion pa schoolgeld y ayudo pa articulonan escolar ta destina pa reduci e impacto di e gastonan aki riba presupuesto familiar.

E di tres grupo identifica ta trahadornan cu ta gana salario minimo. Durante e conferencia, prome minister Eman a indica cu e salario minimo ta rond di Afl. 2.100, cual ta aproximadamente Afl. 500 bao di e bestaansminimum.

Den relacion cu esaki, Gobierno ta preparando un proceso pa aumenta salario minimo gradualmente durante un periodo di tres aña, cu meta pa pone salario minimo mas cerca di e bestaansminimum. E trayecto legislativo ta den preparacion via Wetgeving en Juridische Zaken.

Segun e plan presenta, e aumento total lo ta alrededor di Afl. 500 y lo ser implementa den fase durante tres aña. Gobierno ta contempla tambe incentivo pa empresanan chikito, pa asina nan por enfrenta e aumento di costo salarial cu e adaptacion di salario minimo por trece.

Cu e pakete di medidanan social y escolar, Gobierno ta busca alivia parti di e presion financiero cu famianan cu entrada limita ta enfrenta. Pa e aña escolar nobo, e cambio directo adicional ta e aumento di Afl. 50 den contribucion pa articulonan escolar, mientras cu e aumentonan introduci aña pasa den bijstand, schoolkindertoeslag y contribucion pa schoolgeld ta keda vigente.