Centrale Bank van Aruba (CBA) a dicidi di mantene e porcentahe di reserva obligatorio di banconan comercial na 12.5%, continuando asina cu e posicion monetario cu a keda sin cambio durante e prome parti di 2026. E decision a ser tuma durante reunion di Monetary Policy Committee (MPC) di 15 di juni 2026 y a drenta na vigor dia 1 di juli.
Segun CBA, reserva den moneda stranhero ta ampliamente suficiente y inflacion ta relativamente abao, mientras incertidumbre economico internacional ta sigui forma un factor importante den evaluacion di politica monetario.
E decision di juni ta sigui un patronchi cu por ser mira desde comienso di aña. MPC a mantene reserva obligatorio na 12.5% durante su reunion di januari, y a haci mescos den februari, maart y mei. Den cada caso, e nivel di reserva, inflacion y riesgo internacional tabata entre e elementonan principal den evaluacion.
E reserva obligatorio ta e parti di depositonan cu banconan comercial mester mantene como reserva. Pa CBA, maneho di e herment aki ta forma parti di politica monetario dirigi na conserva stabilidad monetario y sostene e tipo di cambio fiho entre florin di Aruba y dollar Mericano. CBA ta indica cu e ta sigui monitorea indicadornan monetario y economico y cu e por adapta su posicion di politica monetario ora esey ta necesario.
Un di e desaroyonan mas notable den informacion di juni ta e aumento considerable di reserva. Te cu 22 di mei 2026, reserva internacional, incluyendo diferencianan di reevaluacion di oro y posesionnan den moneda stranhero, a aumenta cu Afl. 812,3 miyon compara cu final di december 2025. E aumento a bin principalmente di un expansion di Afl. 724,1 miyon den reserva oficial, mientras reserva den moneda stranhero manteni pa banconan comercial a aporta otro Afl. 88,2 miyon.
Como resultado, na 22 di mei reserva oficial tabata na Afl. 4.777,1 miyon y reserva internacional na Afl. 5.321,6 miyon. Segun e medidanan uza pa CBA, esakinan tabata mas cu suficiente. E cobertura di cuenta coriente a yega 10.0 luna, mientras e indicador Assessing Reserve Adequacy, ARA (e proceso uza pa sigura cu e reservanan di divisa oficial y internacional di e isla ta suficiente pa proteha e peg fiho di e florin Arubiano na e dollar Mericano y absorbe shocknan economico externo), di Fondo Monetario Internacional tabata 174.4%.
Comparacion cu reunionnan anterior ta mustra cu e buffer di reserva a fortalece durante e periodo. Na final di december 2025, reserva oficial tabata Afl. 4.006,1 miyon y reserva internacional Afl. 4.419,3 miyon. E cobertura di cuenta coriente tabata 8.1 luna y indicador ARA 146.6%. Na 27 di februari 2026, e reserva oficial a subi pa Afl. 4.355,6 miyon y reserva internacional pa Afl. 4.865,7 miyon, cu un cobertura di 9.0 luna y un ARA di 158.8%.
Na final di maart, e reserva internacional tabata Afl. 4.872,7 miyon y reserva oficial Afl. 4.342,9 miyon. E cobertura di cuenta coriente tabata 8.4 luna y ARA 153.5%. E cifranan di mei, pues, ta mustra un salto adicional den nivel di reserva y un margen mas amplio compara cu e benchmark cu MPC ta sigui.
Inflacion, mientras tanto, ta keda relativamente modera. Inflacion na final di periodo a baha di 1.1% na maart pa 0.8% na april 2026. CBA ta atribui e bahada principalmente na prijsnan mas abao den operacion di cas y salud. Di otro banda, cuminda y bebida sin alcohol, transporte, comunicacion, restaurant y hotel, y otro producto y servicio a sigui eherce presion pa prijsnan subi. Inflacion promedio di 12 luna a keda na 0.2% na april, mesun nivel cu maart.
Mirando back na comienso di aña, e ambiente di inflacion a keda abao, pero cu algun fluctuacion. Na november 2025, inflacion na final di periodo tabata -0.2% y promedio di 12 luna 0.1%. Na december, inflacion na final di periodo a subi pa 0.4%, mientras promedio a keda na 0.1%. Na januari 2026, inflacion na final di periodo a yega 0.5%, y na maart el a yega 1.1%, prome cu e bahada pa 0.8% na april.
E situacion actual tambe ta un contraste compara cu un aña prome. Den februari 2025, MPC a baha e reserva obligatorio di 13.5% pa 12,5%. Na e momento ey, reserva tabata considera suficiente y inflacion promedio di 12 luna tabata 1.7%, cu expectativa cu inflacion lo sigui desacelera durante 2025. E nivel di 12.5% despues a ser manteni. Den mei 2025, por ehempel, MPC a laga e porcentahe sin cambio, den un ambiente caracteriza pa incertidumbre relaciona cu politica comercial Mericano, reserva suficiente, exceso di likides y inflacion relativamente abao.
Otro indicador cu a sigui aumenta ta e cantidad di fondo adicional disponible den sistema bancario, loke CBA ta denomina como likides excedente. Segun dato preliminar, esaki tabata Afl. 1.251,9 miyon na 22 di mei, compara cu Afl. 917,9 miyon na final di december 2025. CBA ta señala actividad fuerte den turismo como e factor principal tras di e aumento aki. Na 3 di april, likides excedente tabata Afl. 1.167,0 miyon, y na e momento ey tanto actividad turistico como depositonan di sector publico na banconan comercial tabata menciona manera motornan di e aumento.
Credito tambe ta sigui crece. Te cu final di april 2026, e cartera total di prestamo na residentenan di banconan comercial a aumenta cu Afl. 96,2 miyon, of 1.9%, compara cu final di december 2025. Prestamonan na individuo a aumenta cu Afl. 50,1 miyon y prestamonan comercial cu Afl. 45,7 miyon. Na januari, e aumento compara cu december tabata Afl. 22,6 miyon, of 0.4%, principalmente pa motibo di prestamonan comercial.
A pesar di e posicion relativamente fuerte di reserva y inflacion abao, MPC ta sigui pone enfasis riba incertidumbre internacional. Den su evaluacion di juni, CBA a señala tensionnan geopolitico, particularmente conflicto den Medio Oriente y posible efecto riba suministro y prijs di petroleo mundial. E banco a indica cu, aunke e conflicto por ta acercando su final relaciona cu un acuerdo reciente entre Merca y Iran, incertidumbre rond di suministro global di petroleo, prijsnan, expectativa di inflacion y perspectiva di crecemento mundial por tarda pa normalisa. E posible consecuencia economico y financiero pa Aruba ainda ta incierto.
E preocupacion aki no ta nobo den deliberacionnan di MPC. Na januari y februari 2026, incertidumbre global y tensionnan geopolitico ya tabata ser considera riesgo pa reserva y inflacion. Den maart, atencion a concentra mas specificamente riba conflicto den Medio Oriente y efecto potencial riba prijs internacional di petroleo, considerando cu Aruba ta un economia chikito y habri, cu ta depende di economia Mericano y turismo.
E decision di juni ta refleha continuidad den politica monetario, pero den un contexto cu algun indicador importante a sigui fortalece. Reserva internacional a subi substancialmente, cobertura di cuenta coriente a yega 10 luna y indicador ARA a subi pa 174.4%. Inflacion, despues di subi durante prome lunanan di 2026, a baha na april, mientras likides excedente y credito a sigui crece.
Pa MPC, sinembargo, e fortalesa di reserva no ta elimina riesgo externo. Den su decision di juni, e comite a determina cu incertidumbre global y su posible impacto riba reserva y inflacion tin suficiente peso pa mantene reserva obligatorio na 12.5%, a pesar di nivel amplio y suficiente di e reserva. Cu economia di Aruba estrechamente conecta cu turismo, Merca y desaroyonan internacional, CBA ta sigui mantene un posicion di vigilancia, cu preservacion di tipo di cambio fiho entre florin y dollar manera un elemento central di su politica monetario.



