CORTE COMUN LEY HUES HUEZ LAW BUILDING

Un disputa tocante belasting paga riba importacion di biyete y moneda na Aruba a yega dilanti Corte den Prome Instancia di Aruba despues cu e entidad encarga cu distribucion di placa a reclama restitucion di BBO, BAVP y BAZV paga na frontera.

E caso ta relaciona cu tres importacion entre september 2025 y januari 2026, cu hunto ta trata di mas di Afl. 173 mil na belasting y derecho. Sinembargo, e pregunta cu Corte mester a resolve den e caso aki no tabata si e entidad tin derecho pa haya e placa back, sino cual autoridad mester trata su obhecion.

E decision ta sali for di un sentencia pronuncia dia 3 di augustus 2026 y publica dia 17 di augustus. E caso ta consisti di cuater procedemento combina y ta cay bao di derecho fiscal.

Sin menciona nomber di e entidad, Corte ta establece cu e parti interesa tin derecho exclusivo pa emiti biyete y moneda na Aruba. E ta encarga cu circulacion di biyete y ta pone biyete y moneda den circulacion na nomber di Pais Aruba.

E disputa ta relaciona cu tres declaracion di importacion. E prome a ser haci dia 12 di september 2025 pa 16 pakete di biyete, cu un balor declara na aduana di Afl. 1.468.699. Un tarifa di 0% na derecho di importacion a ser aplica riba e cargamento aki. No obstante, riba e importacion a ser paga Afl. 102.809 na BBO, BAVP y BAZV.

E di dos declaracion a ser haci dia 23 di september 2025 y tabata trata di 12 palet di moneda, cu un balor declara na aduana di Afl. 212.729. Riba e importacion aki a ser paga un total di Afl. 27.654,85 na derecho di importacion y BBO, BAVP y BAZV.

Un di tres declaracion a sigui dia 19 di januari 2026 pa 29 palet di moneda. Relaciona cu e importacion aki, e parti interesa a paga Afl. 43.082,10 na BBO, BAVP y BAZV.

Hunto, e tres declaracion ta yega un suma di mas di Afl. 173 mil na belasting y derecho paga. E suma no por ser considera completamente como BBO, BAVP y BAZV, pasobra e Afl. 27.654,85 relaciona cu e di dos importacion tambe ta inclui derecho di importacion.=

E conflicto huridico a cuminsa despues cu e parti interesa a presenta un obhecion contra e belasting paga riba e importacionnan. Dia 12 di november 2025, el a presenta e obhecion cerca Inspecteur di Belasting contra e prome dos declaracionnan. Dos dia despues, Inspecteur di Belasting a informa cu e no lo trata e obhecion, pasobra segun su criterio e asunto mester ser presenta cerca Inspecteur di Douane.

Despues di varios intercambio, e dos partinan a keda cu posicion diferente. E parti interesa tabata sostene cu Inspecteur di Belasting tin autoridad pa dicidi riba e obhecion relaciona cu BBO, BAVP y BAZV. Inspecteur di Belasting, di otro banda, tabata considera cu Inspecteur di Douane ta e instancia competente, pasobra e belastingnan a ser cobra na momento di importacion.

Dia 9 di december 2025, Inspecteur di Belasting a manda e obhecion pa Inspecteur di Douane. E parti interesa despues a bay Corte contra e negacion di Inspecteur di Belasting pa tuma un decision. Ora un di tres importacion a sigui, e entidad a presenta un obhecion nobo cerca Inspecteur di Belasting dia 18 di februari 2026, principalmente pa conserva su derechonan mientras tabatin duda tocante cual inspector tabata competente. E obhecion aki tambe a ser manda pa Douane.

E parti interesa a argumenta cu e cambio introduci cu Landsverordening Belastingplan 2023 a pone autoridad pa dicidi riba obhecion tocante BBO, BAVP y BAZV cerca Inspecteur di Belasting. Segun su posicion, Inspecteur di Belasting mester a trata e reclamonan y tuma un decision riba nan contenido.

Inspecteur di Douane y Inspecteur di Belasting tabatin un otro interpretacion. Nan posicion tabata cu e belasting na importacion ta directamente conecta cu reglanan di aduana y cu un posible exoneracion di derecho di importacion. Si un exoneracion di derecho di importacion ta aplica, esaki por tin consecuencia tambe pa BBO, BAVP y BAZV cobra na frontera.

Corte a analisa e sistema legal cu ta aplica na importacion. Segun Landsverordening BBO, belasting riba importacion ta ser calcula riba balor di e producto na momento di importacion. E balor aki ta ser determina segun reglanan di balor di aduana. E ley tambe ta establece cu ora un importacion tin derecho riba un exoneracion di derecho di importacion, e exoneracion ta extende na e belasting cobra riba importacion.

Pa Corte, esaki ta mustra cu BBO, BAVP y BAZV cobra na frontera tin un relacion estrecho cu proceso di aduana. Ademas, importacionnan ta ser declara via sistema ASYCUDA World, mientras Douane ta encarga cu cobransa y control di e belasting na frontera.

E sentencia ta haci un distincion importante entre belasting riba importacion y belasting riba omzet interno. Aunke ambos por trata di BBO, nan ta forma dos proceso separa. Inspecteur di Douane ta encarga cu belasting cobra na importacion, mientras Inspecteur di Belasting ta encarga cu BBO riba omzet interno di empresanan.

Corte ta señala tambe cu balor di aduana, cu ta forma base pa calcula BBO/BAVP y BAZV na importacion, ta un tereno di conocemento specifico di Inspecteur di Douane. Pa e motibo ey, segun hues, no lo ta logico pa Inspecteur di Belasting evalua si Douane a aplica corectamente un exoneracion of determina corectamente e balor di aduana.

Den e caso specifico aki, e parti interesa ta sostene cu derecho di importacion a ser cobra indebidamente y, como consecuencia, cu BBO, BAVP y BAZV tambe a ser cobra indebidamente. Pero Corte a enfatisa cu e no ta trata e pregunta ey den e sentencia actual. E unico asunto cu e ta resolve ta cual inspector tin autoridad pa trata e obhecion.

Segun Corte, prome mester determina si un exoneracion di derecho di importacion mester a ser concedi. E evaluacion ey ta responsabilidad di Inspecteur di Douane. Si Douane determina den tratamento di e obhecion cu e exoneracion mester a ser aplica, e consecuencia por ta cu tambe exoneracion mester ser concede pa BBO, BAVP y BAZV cobra na importacion.

Otro aspecto importante di sentencia ta e manera cu e legislacion ta formula. E ley ta menciona Departement der Invoerrechten en Accijnzen como e instancia encarga cu ehecucion di e reglanan. E parti interesa a argumenta cu e departamento aki no ta un organo administrativo formal cu a haya autoridad legal pa tuma decision riba obhecion.

Corte a reconoce cu e manera cu e ley ta formula no ta completamente cla y por crea confusion. Hues a observa cu e legislacion di aduana tin su origen den un ley cu ta data di 1908 y cu, durante añanan, diferente referencia na departamento y otro instancia a ser reemplasa pa termino Inspecteur. Corte a cualifica uso di e terminologia antiguo den legislacion mas reciente manera algo straño.

A pesar di esaki, Corte a interpreta e referencia na Departement der Invoerrechten en Accijnzen manera Inspecteur di Douane. Consecuentemente, Inspecteur di Douane ta e instancia cu legalmente por trata e obhecion.

E parti interesa a señala tambe cu Douane y Belastingdienst mester coopera estrechamente den ehecucion di e sistema. Corte a confirma cu tal cooperacion ta necesario, pero a conclui cu esaki no ta cambia division di responsabilidad. Douane ta responsabel pa cobransa na frontera, mientras Inspecteur di Belasting tin responsabilidad den otro parti di e sistema fiscal, entre otro ora ta trata di posible deduccion di belasting paga na importacion di mercancia comercial.

Por ultimo, Corte a determina cu Inspecteur di Belasting tabatin rason di no tuma un decision riba e obhecion, pasobra e no tabata e autoridad competente. E apelacion di e parti interesa a ser declara infunda y Inspecteur di Douane awor mester tuma decision riba e obhecionnan.

E sentencia no ta nifica cu Corte a determina cu e mas di Afl. 173 mil a ser cobra corectamente. Tampoco sentencia ta ordena restitucion di placa. E pregunta di contenido tocante si un exoneracion tabata aplicabel y si un parti di e belastingnan mester ser restitui ta keda habri pa tratamento cerca Douane.

Corte ta señala cu e documentonan den e proceso no ta mustra si e parti interesa tambe a presenta un obhecion cerca Inspecteur di Douane contra e derecho di importacion cobra. Tampoco ta cla si y ki ora un obhecion asina a ser presenta. Loke si ta ser confirma ta cu den e obhecionnan presenta cerca Inspecteur di Belasting, e parti interesa a solicita restitucion di BBO, BAVP y BAZV cu el a paga.

Cu e sentencia aki, Crte a pone claridad den division di responsabilidad entre Douane y Belastingdienst. Pa belasting cu ta ser cobra na importacion, ta Inspecteur di Douane tin autoridad pa trata obhecion.