A identifica un total di 59 barco cu ta uza falsamente bandera y registracion di Aruba, Corsou of Sint Maarten, segun informacion nobo di autoridadnan Hulandes. E cantidad ta representa casi 10% di tur barco cu International Maritime Organization (IMO) actualmente conoci como barco cu bandera falso. Mas cu mitar di e 59 barconan ta activo den Golfo di Medio Oriente, mientras varios ta ser relaciona cu e denominado “shadow fleet”. Pa Aruba, e informacion ta trece atencion atrobe riba un problema cu ya a keda señala anteriormente: uzo sin autorisacion di nomber y bandera di Aruba pa registra barco, a pesar cu Aruba no tin un registro internacional di barco.

E informacion nobo a ser publica dia 16 di september pa Lloyd’s List, un publicacion specialisa den sector maritimo. Segun e medio, autoridadnan Hulandes ta señala cu e 59 barconan ta presenta nan mes como registra na Aruba, Corsou of Sint Maarten, mientras e registracionnan no ta valido.

E problema no ta nobo. Uzo fraudulento di bandera y nomber di Aruba den sector maritimo ya a yega den noticia anteriormente, incluso den conexion cu barconan relaciona cu transporte di petroleo Ruso y Irani. E informacion mas reciente ta relevante pasobra ta mustra cu, a pesar di alerta y medidanan internacional, ainda tin un cantidad di barco cu ta opera cu e tipo di registracion falso.

Segun Lloyd’s List, mas cu mitar di e 59 barconan identifica ta actualmente activo den Golfo di Medio Oriente. Varios di nan ta relaciona cu operacionnan di “shadow fleet” y practicanan di nabegacion considera di riesgo halto. Autoridadnan Hulandes ta indica ademas cu pa añanan nan ta alerta autoridadnan di waf den otro pais tocante barco cu registracion falso, pero investigacion criminal y accion contra e persona y organisacionnan tras di e registracionnan fraudulento ainda ta limita.

“Shadow fleet” ta un termino cu ta ser uza internacionalmente pa describi barco y rednan maritimo cu ta opera di un manera cu ta hacie dificil pa identifica claramente nan propiedad, registracion y actividad. Entre e practicanan cu por aparece ta cambio frecuente di bandera, nomber of propiedad y uzo di structuranan empresarial poco transparente. E tipo di flota a haya mas atencion internacional despues di introduccion di sancionnan contra Rusia y e comercio di petroleo Ruso.

Pa Aruba, tin un diferencia importante. E isla no tin un registro internacional di barco cu por registra e tipo di embarcacion aki. E barconan identifica no ta barco registra oficialmente pa Aruba y tampoco nan tin autorisacion di Aruba pa presenta nan mes bao di su bandera.

E asunto a bira mas concreto na 2025. Dia 23 di october di e aña ey, Union Europeo a pone Aruba Maritime Administration & Offshore Company Registry, AMAOCR, riba su lista di sancion. A pesar di e nomber di e organisacion, e no tabata un autoridad oficial Arubano. Documentacion di Union Europeo ta indica cu e entidad tabata registra na Merca, cu un adres na Dallas, Texas.

Segun Union Europeo, AMAOCR tabata pone barco ilegalmente bao di bandera di Aruba. E organisacion tabata relaciona cu tres tankero petrolero cu ya tabata bao di medidanan restrictivo di Union Europeo pa transportacion di petroleo crudo of productonan petrolero proveniente di Rusia y pa practicanan maritimo considera iregular y di riesgo halto.

E documentacion falso tabata duna apariencia cu e barconan tabatin un certificacion valido, permitiendo nan sigui opera. Pa e motibo ey Union Europeo a considera cu AMAOCR tabata duna sosten material na e barconan concerni y a inclui e entidad den su medidanan restrictivo.

E caso a confirma cu nomber di Aruba no tabata aparece simplemente como un eror den un base di dato. Tabata existi un organisacion cu tabata presenta su mes como si fuera e por registra barco bao di bandera Arubano, mientras tal registro internacional no ta existi.

Na comienso di 2026, e escala di e problema a bira mas cla. Informacion relaciona cu IMO indica cu na februari tabatin 529 barco mundialmente identifica cu tabata uza un bandera falso. Na e momento ey, 35 di nan tabata aparece cu bandera falso di Aruba y 32 cu bandera di Corsou.

No por compara e cifranan directamente cu e 59 barco menciona den e informacion nobo. Nan ta pertenece na diferente fecha y e cifra actual ta combina Aruba, Corsou y Sint Maarten. Sinembargo, nan ta mustra cu uzo fraudulento di e banderanan di Caribe Hulandes no ta limita na un of dos caso individual.

Na mei di e aña aki, Lloyd’s List tambe a informa cu Hulanda a notifica IMO tocante registracionnan fraudulento cu tabata presenta nan mes bao di nomber di Aruba, Corsou y Sint Maarten. Den caso di Aruba y Sint Maarten, e problema ta particularmente cla, ya cu nan no ta opera un registro internacional di barco di e tipo aki.

Otro caso cu a hala atencion riba uzo di bandera falso di Aruba ta esun di e tankero Al Jafzia. Plataforma investigativo Bellingcat a informa na februari 2026 cu e barco, cu number IMO 9171498, tabata nabega bao di un bandera falso di Aruba ora wardacosta di India a detene e dia 6 di februari.

Segun e investigacion, e detencion tabata relaciona cu un transferencia ilegal di petroleo Irani entre barco riba lama. Algun dia despues, Al Jafzia a cuminsa transmiti informacion cu e tabata bao di bandera di Nicaragua. E caso ta un ehempel di con identidad y bandera di un barco por cambia den un periodo relativamente cortico.

Uzo di un bandera falso tin consecuencia cu ta bay mas leu cu simplemente pone nomber di un pais riba un documento. Den sistema maritimo internacional, e estado bao di cual bandera un barco ta nabega tin responsabilidad relaciona cu supervision, seguridad y cumplimento di reglanan internacional.

Ora registracion no ta autentico, ta bira mas dificil pa determina cua autoridad ta responsabel pa e barco y pa verifica e documentacion cu e ta presenta. Esaki ta specialmente relevante ora ta trata di barconan cu ta participa den comercio di petroleo bao di sancion of otro actividad considera di riesgo halto.

Registracion fraudulento tampoco ta limita na pone un bandera falso riba un barco. E por inclui certificado falso y organisacionnan cu ta presenta nan mes manera autoridad oficial sin tin autorisacion. Informacion di identidad cu barco ta transmiti via Automatic Identification System, AIS, tambe por ser manipula.

E sistema AIS ta permiti barco transmiti informacion manera identidad y posicion. E informacion ta importante tanto pa seguridad di nabegacion como pa autoridad y companianan cu ta sigui movemento di barco. Ora dato falso ta ser introduci, un embarcacion por aparece den sistemanan internacional bao di un identidad of bandera cu no ta coresponde cu su situacion real.

E pregunta cu e informacion nobo ta lanta ta pakico e problema ta continua a pesar di e alertanan anterior. Segun Lloyd’s List, Hulanda ta cuestiona falta di accion suficiente di parti di autoridadnan di waf contra barco cu ta uza documento di registracion falso. Autoridadnan Hulandes ta indica cu nan a comparti alerta durante añanan, pero cu accion criminal contra e personanan tras di e registracionnan falso ta keda limita.

Identifica un barco cu bandera falso no necesariamente ta nifica cu e embarcacion lo ser deteni inmediatamente. Accion ta depende, entre otro, di autoridadnan di e pais of waf unda e barco ta opera y di cooperacion entre diferente instancia internacional.

A pesar cu uzo falso di nomber di Aruba ya tabata conoci y Union Europeo incluso a sanciona un organisacion relaciona directamente cu e practica, barconan cu ta presenta nan mes bao di registracion falso di Aruba, Corsou y Sint Maarten ainda ta activo den trafico maritimo internacional.

Pa Aruba, punto principal ta cu e isla no ta registra ni autorisa e barconan cu ta uza su identidad di e manera aki. E preocupacion ta precisamente cu nomber y bandera di Aruba ta ser conecta cu actividad maritimo cu e pais no tin control riba dje. E informacion mas reciente di autoridadnan Hulandes ta mustra cu e problema no a disparce y cu accion contra e rednan tras di registracion falso ainda ta un reto pa autoridadnan internacional.