Ayera mainta durante un conferencia di prensa, minister di Husticia, Andin Bikker a trece dilanti un felicitacion pa Cuerpo di Polis di Aruba y Wardacosta, tocante e hallazgo di e lote grandi di substancianan prohibi diamars ultimo den oranan di mainta den awanan internacional; como tambe e proximo creacion di un Academia di Ley pa isla Aruba.

Tocante e hallazgo, el a anuncia cu ministerio di Husticia mes no a ofrece detayenan di e tema aki pa motibo cu esey ta a cargo di Ministerio Publico, cual nan mes mester atende cu esey. El a trece como ehempel cu Hulanda mes tin su richtlijnen pa loke ta trata e maneho di informacion y comunicacion pa prensa, pa loke el a bisa cu nan lo kier trata e tema ey den proximo simannan.

Den otro tema, Bikker a duna di conoce cu un Academia di Ley lo bira realidad na Aruba como un academia di legislacion. El a informa cu diahuebs siman pasa e tabata na Corsou, unda el a presencia e apertura di Centrum of Legislation na Universidad di Corsou y e instalacion di un Hoofdleraar pa Wetgevingstechniek cu Prof. mr. Sjoert Zijlstra, kende tabata un profesor tempo cu Bikker tabata studia na Vrije Universiteit Amsterdam.

El a anuncia cu un Academia di Ley ta importante pa motibo cu e leynan di Constitucion, tratadonan, ordenansa of decretonan te cu ministeriele beschikking ta e software di un pais. Cada biaha cu mester ehecuta un acuerdo di gobernacion; of si algun persona ta ripara cierto cambio den sociedad cu ta rekeri cambio di ley, esey mester di capacidad di hende cu ta educa den area di traha ley.

Den esaki, Bikker a señala cu ta determina e posibilidad di con lihe un persona por goberna. Bikker a sigura cu e pais tin leynan cu ta sumamente anticua. El a conta cu par di luna pasa e tabata den Parlamento, na unda mester haci un cambio di un ley di aña 1800 aproximadamente. Asina tambe ta existi algun otro cu ta data di aña 1908.

El a comenta cu nan ta haci e esfuerso pa por yega na e modernisacion di e leynan, cu ta algo cu ta forma parti di acuerdo di gobernacion y tambe ta parti di e presupuesto cu Parlamento a aproba.

Pa e motibo aki, durante su bishita na Corsou el a haci un peticion pa esunnan cu a crea e academia eynan pa por forma un Aruba Desk. El a splica cu loke esaki lo encera ta cu tin demanda di hende cu kier siña e arte di traha concepto di ley. Tocante esaki, Bikker a informa cu ya caba nan tin un grupo di aproximadamente di 15 pa 20 persona pa cuminsa, kende kier educa nan mes den e specialisacion aki.

Tambe Bikker a expresa cu ta buscando cooperacion cu Universidad di Aruba como tambe tin cursonan online, cu tambe ta capta den e mocion di 2016, pa asina por yega reforsa y aumenta e capacidad di hende cu por traha leynan moderno.

Den e cuadro aki, tambe Bikker a anuncia cu ta bay trata den Parlamento den proximo siman diferente concepto di ley cu tabata pendiente pa decadanan. Por ehempel e cambio di Codigo Civil, segun e mes a sigura ta basa grandemente riba leynan corporativo di Hulanda, pero cu su toke local.

Corsou y Sint Maarten ya caba a haci e cambionan aki, segun loke Bikker mes a manifesta na aña 2012 y Aruba tambe lo haci’e. Esaki ta importante debi na cu Aruba tin un corte comparti cu Corsou, Sint Maarten y otro islanan, loke ta trece hopi trabou cada biaha cu corte mester wak con algo ta reglamenta na Aruba.

Den luna di maart, tambe lo trata den Parlamento e Codigo di Procedemento Penal nobo cu tin hopi añanan cu no ta conoce un actualisacion, den e cual ta bay trece cambionan drastico pa yuda e diferente departamento, manera polis y Ministerio Publico, por ehempel.