Recientemente un ciudadano a haya un haraña no comun den su cura. Debi na esaki el a tuma contacto cu Departamento di Salud Publico, cu na su turno a haci un investigacion relaciona cu a haraña desconoci aki. For di investigacion den laboratorio, tin sospecho cu ta trata di un haraña viuda preto (black widow spider).

Relaciona cu e investigacion aki, a ricibi e siguiente relato di DVG.

Na comienso di januari DVG (Departamento di Salud Publico) a haya melding cu un ciudadano a haya haraña, no conoci p’e, den su cura. E haraña a keda investiga den laboratorio di Veterinaire Dienst pa e profesionalnan di DVG, Wilmer Salazar, Maritza Ordoñez y Irene Croes,veterinario na Veterinaire Dienst. Nan tin e fuerte sospecho cu aki ta trata di e haraña viuda preto, esta “black widow spider”. Nomber cientifico di e haraña aki ta Lactrodectusmactans. Potret di e haraña a wordo manda pa Paho pa haya100% confirmacion di un entomologo si ta trata di haraña viuda preto. Por reconoce e haraña aki na e figura di oloshi di glas cora, cu e tin riba su bariga.

Insectonan no deseabel por drenta Aruba via carga importa, sea ta fruta, berdura, taira, mata, tera pa mata, material di construccion, etc. E insectonan aki por forma un peliger pa agricultura, cria di bestia y pa salubridad publico na Aruba.

Departamento di Salud Publico ta manda un advertencia pa tuma e medidanan di accion pa controla insectonan no deseabel na cas, incluyendo haraña di tur sorto.

Pafo di cas

  1. Elimina of deshaci di tur sorto di sushi den bo cura (caha, pida palo, plywood, taira, foam box bashi, cualkier obheto no den uzo, etc.
  2. Mantene bo cura y pafo di cura liber di yerba halto, specialmente cerca di cas.
  3. Si bo kier trece cualkier obheto di cura den bo cas, check semper prome si den nan por tin neishi di haraña of presencia di haraña.
  4. Si ta traha den cura, uza carson largo, handschoen, sapato pa proteha bo contra pica di haraña of otro insecto peligroso.
  5. Warda bo handschoen, sapato y paña,cu ta bisti pa traha cu ne den cura, den un saco di plastic bon cera.

Den cas

  1. No pega cama na muraya, tene separa for di muraya.
  2. No warda caha of articulo bou di cama.
  3. No tira sapato, serbete of paña riba vloer. Sacudi prome cu bo ta uza nan.
  4. Pone screen dilanti di bentana pa evita cu insecto ta drenta paden.
  5. Pone porta di screen dilanti di e portanan cu tin na entrada y salida di cas.
  6. Elimina neishi haraña, webo di haraña y haraña cu por ta presente den cas.

Presencia di insecto ta mas hopi den temporada di yobida, p’esey tin cu keda alerta. Un pica di e haraña viuda preto por tin su consecuencia pa salud di un persona, specialmente si ta trata di mucha chikito of persona di edad avansa of cu ta sufri di un malesa cronico. Nan resistencia ta mas abou. DVG ta puntra pa keda vigila y controla pa presencia di cualkier insecto no comun pa Aruba. Pa mas informacion por tuma contacto cu Departamento di Salud Publico, seccion Gele Koortsen Muskietbestrijding na telefon 5853325.